opțiuni
  • info
3 intrări
12 definiții

Explicative DEX

ROM2, -Ă, romi, -e, s. m. și f., adj. Țigan. [Scris și: rrom] – Din țig. rom „om”.

greco-romeu sm, am [At: DIONISIE, C. 211 / Pl: ~ei[1] / E: grec + romeu] (Îvr) 1-2 Greco-roman (1-2). corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

romeu sm [At: FILIMON, O. I, 172 / Pl: ~ei / E: ngr ῥωμβαῖος] Grec din Imperiul roman de răsărit.

1) rom, -ă s. (țig. Rom, d. Român). Cam iron. Țigan.

Ortografice DOOM

!rom2 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. romi; adj. f., s. f. romă, pl. rome

romeu s. m., art. romeul; pl. romei, art. romeii

rom1 / rrom (persoană) adj. m., s. m., pl. romi / rromi; adj. f., s. f. romă / rromă, pl. rome / rrome

romeu s. m., art. romeul; pl. romei, art. romeii

rrom v. rom1

romeu s. m., art. romeul; pl. romei, art. romeii

Sinonime

ROM s. țigan.

ROM s. țigan, (pop.) arapină. (E ~ de origine.)

Intrare: rom (adj.)
rom1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rom
  • romul
  • romu‑
  • romă
  • roma
plural
  • romi
  • romii
  • rome
  • romele
genitiv-dativ singular
  • rom
  • romului
  • rome
  • romei
plural
  • romi
  • romilor
  • rome
  • romelor
vocativ singular — —
plural — —
rrom1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rrom
  • rromul
  • rromu‑
  • rromă
  • rroma
plural
  • rromi
  • rromii
  • rrome
  • rromele
genitiv-dativ singular
  • rrom
  • rromului
  • rrome
  • rromei
plural
  • rromi
  • rromilor
  • rrome
  • rromelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: romă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romă
  • roma
plural
  • rome
  • romele
genitiv-dativ singular
  • rome
  • romei
plural
  • rome
  • romelor
vocativ singular
  • romă
  • romo
plural
  • romelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rromă
  • rroma
plural
  • rrome
  • rromele
genitiv-dativ singular
  • rrome
  • rromei
plural
  • rrome
  • rromelor
vocativ singular
  • rromă
  • rromo
plural
  • rromelor
Intrare: romeu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • romeu
  • romeul
  • romeu‑
plural
  • romei
  • romeii
genitiv-dativ singular
  • romeu
  • romeului
plural
  • romei
  • romeilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rom, romăadjectiv
rom, romisubstantiv masculin
romă, romesubstantiv feminin

  • 1. Arapină, țigan, țigan. DEX '09 DLRLC DCR2
    sinonime: arapină țigan țigan
    • format_quote Cei șase romi din colectiv, cu copiii lor, înjghebaseră o bandă tuciurie de lăutari care cîntau înfocat. V. ROM. februarie 1952, 130. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „romei” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50