ROMANȚIOS, -OASĂ, romanțioși, -oase, adj. Stăpînit de idei rupte de realitate, dornic de o viață ca cele descrise în anumite romane; visător, aplecat spre aventuri. V. romantic. Foarte romanțioasă, ea ținea mult la societatea tinerilor studenți. CARAGIALE, O. II 258. ◊ (Substantivat) Pe ici, pe colea trecea cîte un romanțios fiuierînd. EMINESCU, N. 34. ♦ Care tratează teme rupte de realitate, care predispune la individualism, la visare. Fusese la Cernăuți la școală și se hrănise cu lecturi romanțioase, care dezlănțuiră în el un sentimentalism vaporos. CĂLINESCU, E. 58. – Pronunțat: -ți-os.