8 definiții pentru rodomontadă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rodomonta sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~de / E: fr rodomontade] (Frm) Tiradă emfatică, cu laudă de sine zgomotoasă Si: fanfaronadă, lăudăroșenie.

RODOMONTÁDĂ, rodomontade, s. f. (Franțuzism) Vorbire sau tiradă emfatică, conținînd o laudă de sine zgomotoasă. V. fanfaronadă. Ei se dedau, pentru efectul făcut asupra fetelor de pe trotuar, la rodomontade impresionante. RALEA, O. 57. Titu Herdelea avea pe buze un răspuns, dar tăcu văzînd că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție rodomontadele ofițerului. REBREANU, R. II 281.

RODOMONTÁDĂ s.f. (Rar) Lăudăroșenie, fanfaronadă. [< fr. rodomontade].

RODOMONTÁDĂ s. f. vorbire, tiradă emfatică; lăudăroșenie, fanfaronadă. (< fr. rodomontade)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rodomontádă (rar) s. f., g.-d. art. rodomontádei; pl. rodomontáde

rodomontádă s. f., g.-d. art. rodomontádei; pl. rodomontáde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RODOMONTÁDĂ s. v. fanfaronadă, lăudăroșenie.

rodomonta s. v. FANFARONADĂ. LĂUDĂROȘENIE.

Intrare: rodomontadă
rodomontadă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rodomonta
  • rodomontada
plural
  • rodomontade
  • rodomontadele
genitiv-dativ singular
  • rodomontade
  • rodomontadei
plural
  • rodomontade
  • rodomontadelor
vocativ singular
plural