2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÓDIN s. n. v. rodină.

RÓDINĂ, rodini, s. f. (Pop.) Dar adus femeii care a născut. [Var.: (rar) ródin s. n.] – Din ngr. rodyny.

RÓDINĂ, rodini, s. f. (Pop.) Dar adus femeii care a născut. [Var.: (rar) ródin s. n.] – Din ngr. rodyny.

rodină2 sf [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ? / E: ns cf rodie2] 1 Rugină (la cereale). 2 Ploaie dăunătoare pentru cereale Cf mană.

rodină1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 12v/17 / V: rodin s / Pl: ~ni, ~ne / E: ucr родини] 1 (Înv; mpl) Zi de naștere. 2 Sărbătoare de ziua de naștere a cuiva. 3 (Reg; îe) A se duce (sau a merge, a veni, a fi) la rodin (sau la ~ni, în ~ni) A vizita o lehuză ducându-i daruri. 4 (Reg) Dar care se duce unei lehuze. 5 (Reg) Lehuzie. 6 (Îvr) Creație (7). 7 Întemeiere. 8 Început. 9 (Îvr) Neam.

RÓDINĂ, rodini, s. f. (Popular) Dar adus femeii care a născut. A trebuit... să intre la lehuză și să-i puie rodină subt pernă. SADOVEANU, B. 145. – Variantă: ródin s. n.

RÓDINĂ ~e f. pop. Dar adus unei lăuze. /<ucr. rodyny

rodine f. pl. daruri (ouă, găini etc.) aduse lăuzei de prietenele ei. [Slav. RODINĬI, ziua de naștere].

ródinĭ f. pl. (vsl. rodiny, rus. rodiny, lehuzie; ródina, patrie). Vechĭ. Naștere, ziŭa nașteriĭ. Creațiune. Sfințire, tîrnosire, afierosire, inaugurare. Azĭ. Est. Plocon adus uneĭ lehuze. A te duce în rodinĭ, a te duce cu darurĭ la o lehuză.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ródină (pop.) s. f., g.-d. art. ródinii; pl. ródini

ródină s. f., g.-d. art. ródinii; pl. ródine


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RÓDINĂ s. v. consacrare, creație, facere, geneză, lăuzie, post-partum, rugină, sfeștanie, sfințire, târnoseală, târnosire.

rodină s. v. CONSACRARE. CREAȚIE. FACERE. GENEZĂ. LĂUZIE. POST-PARTUM. RUGINĂ. SFEȘTANIE. SFINȚIRE. TÎRNOSEALĂ. TÎRNOSIRE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ródină1, rodine, s.f. – 1. (înv.) Creație, facere, geneză; întemeiere. 2. (înv.) Neam, familie. 3. Moștenitor, succesor: „N-am avut rodină, că n-o avut coconi...” (Grai. rom., 2000; Plăiuț). 4. (înv.) Dar adus femeii care a născut. ♦ (top.) Rodina, sat aparținător de com. Ariniș (zona Codru). ♦ (onom.) Rodină, Rodina, nume de familie (10 persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. rodiny, rus. rodiny „lehuzie” (Scriban); din ucr. rodini (MDA).

ródină2, rodine, s.f. – 1. Rugină (pe cereale). 2. Ploaie cu soare (dăunătoare pentru cereale). – Cf. rodie (MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RODIN [rodẽ], Auguste (1840-1917), sculptor francez. Figură remarcabilă a sculpturii europene din sec. 19. Vasta sa operă (busturi, monumente, grupuri compoziționale) se afirmă prin forța tumultoasă și intensa expresivitate. Folosește adesea un modelaj vibrat (înrudit cu viziunea impresionistă), în care colaborarea cu efectele luminii are un rol esențial. A exprimat deopotrivă grația și gingășia, încordarea, vigoarea fizică și concentrarea spirituală, având ca teme predilecte dragostea („Sărutul”, „Primăvara”), interogarea filozofică în fața destinului („Poarta infernului”, „Gânditorul”, „Burghezii din Calais”), evocarea geniului („Balzac”, „Hugo”). A exercitat o adâncă influență asupra sculpturii universale.

ródină, rodini și rodine s. f. (Înv.; mai ales la pl.) Zi de naștere; sărbătoare cu prilejul zilei de naștere a cuiva. [Var.: ródin subst.] – Din sl. rodinŭ.

Intrare: rodin
rodin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: rodină
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rodină
  • rodina
plural
  • rodini
  • rodinile
genitiv-dativ singular
  • rodini
  • rodinii
plural
  • rodini
  • rodinilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rodin
  • rodinul
  • rodinu‑
plural
  • rodine
  • rodinele
genitiv-dativ singular
  • rodin
  • rodinului
plural
  • rodine
  • rodinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)