2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RODIT, -Ă, rodiți, -te, adj. (Despre plante) Care a făcut rod (bogat), care are roade (multe). – V. rodi.

RODIT, -Ă, rodiți, -te, adj. (Despre plante) Care a făcut rod (bogat), care are roade (multe). – V. rodi.

rodit2, ~ă a [At: PSALT. 275 / Pl: ~iți, ~e / E: rodi1] 1 (Îvp; d. plante) Care a făcut rod1 (2) (bogat). 2 Care dă roade1 multe. 3 Încărcat de rod1. 4 (Îvr; d. pământ, ținuturi, țări) Fertil (1). 5 (Reg; d. perioade de timp) În care se produce recoltă bogată.

rodit1 sn [At: PO 24/21 / E: rodi1] (Îvr) Rodire (1).

RODIT, -Ă, rodiți, -te, adj. Care a făcut rod (bogat); care are roade (multe). Răsărise o viță de vie înfrunzită și rodită. RETEGANUL, P. IV 74. Eu să rămîn curat, luminat ca un strat de busuioc, ca un vișin înflorit, ca un pom mindru rodit. ȘEZ. II 95.

RODI, rodesc, vb. IV. Intranz. A produce roade. – Din sl. roditi.

RODI, rodesc, vb. IV. Intranz. A produce roade. – Din sl. roditi.

rodi2 vt [At: ALEXANDRIA, 31/22 / Pzi: ~desc / E: vsl родити] (Îvr) A avea în grijă, în atenție pe cineva.

rodi1 [At: (a. 1550-1600) GCR I, 8/28 / Pzi: ~desc / E: vsl родити] 1-2 vit (D. plante) A produce rod1 (1). 3 vi A prinde rod1 Si: a lega, (reg) a înrodi. 4 vt(a) (C. i. terenuri, regiuni) A produce. 5 vt (Îvp) A odrăsli. 6 vtf(a) A fertiliza (1). 7 vt(a) (Îvp; d. oameni) A naște. 8-9 vtr A (se) reproduce. 10 vt (Înv) A crea (1).

RODI, rodesc, vb. IV. Intranz. A produce roade. Ogorul lui rodea și livada înflorea. SADOVEANU, O. VII 117. Toți copacii înfrunzesc, Dar mulți din ei nu rodesc. PANN, P. V. I 105. Via-n vară înflorește, Iar în toamnă cum rodește, Vine graur de-o ciupește. ALECSANDRI, P. P. 334. ◊ Fig. Numai în suferință crește și rodește iubirea cea mare, cea adevărată și biruitoare. REBREANU, P. S. 56. (Tranz.) Vede cineva toată tinerimea aceea rătăcită a-și număra ceasurile în care n-a rodit nimic. BOLLIAC, O. 49. ◊ Tranz. fact. S-ar zice că sîngele vărsat de mine rodește pămîntul. GANE, la CADE. – Variantă: înrodi[1] (DELAVRANCEA, S. 81) vb. IV.

  1. Varianta nu este consemnată ca intrare. — gall

A RODI ~esc intranz. (despre plante, mai ales despre cele cultivate) A produce o anumită cantitate de roadă; a da rod. /<sl. roditi

rodì v. a da rod, a produce. [Slav. RODITI, a naște].

rodésc v. tr. și intr. (vsl. roditi, a naște). Produc, fac poame, daŭ roade: toțĭ copaciĭ înfrunzesc, dar mulțĭ din eĭ nu rodesc. V. refl. Vechĭ. A se prăsi, a se reproduce. – Și înr- (vest).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!rodi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. rodește, 3 pl. rodesc, imperf. 3 sg. rodea; conj. prez. 3 să rodească

rodi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodesc, imperf. 3 sg. rodea; conj. prez. 3 să rodească

rodi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodesc, imperf. 3 sg. rodea; conj. prez. 3 sg. și pl. rodească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RODIT adj. v. bogat, fecund, fertil, gras, mănos, productiv, roditor, rodnic.

rodit adj. v. BOGAT. FECUND. FERTIL. GRAS. MĂNOS. PRODUCTIV. RODITOR. RODNIC.

RODI vb. 1. (reg.) a înrodi. (O plantă care ~.) 2. a da, a face, a produce. (Pomul ~ multe mere.) 3. a produce, (înv. și pop.) a odrăsli. (O regiune care ~ multe grâne.)

RODI vb. v. concepe, fertiliza, naște, procrea.

rodi vb. v. CONCEPE. FERTILIZA. NAȘTE. PROCREA.

RODI vb. 1. (reg.) a înrodi. (O plantă care ~.) 2. a da, a face, a produce. (Pomul ~ multe mere.) 3. a produce, (înv. și pop.) a odrăsli. (O regiune care ~ multe grîne.)

Intrare: rodit
rodit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rodit
  • roditul
  • roditu‑
  • rodi
  • rodita
plural
  • rodiți
  • rodiții
  • rodite
  • roditele
genitiv-dativ singular
  • rodit
  • roditului
  • rodite
  • roditei
plural
  • rodiți
  • rodiților
  • rodite
  • roditelor
vocativ singular
plural
Intrare: rodi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rodi
  • rodire
  • rodit
  • roditu‑
  • rodind
  • rodindu‑
singular plural
  • rodește
  • rodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rodesc
(să)
  • rodesc
  • rodeam
  • rodii
  • rodisem
a II-a (tu)
  • rodești
(să)
  • rodești
  • rodeai
  • rodiși
  • rodiseși
a III-a (el, ea)
  • rodește
(să)
  • rodească
  • rodea
  • rodi
  • rodise
plural I (noi)
  • rodim
(să)
  • rodim
  • rodeam
  • rodirăm
  • rodiserăm
  • rodisem
a II-a (voi)
  • rodiți
(să)
  • rodiți
  • rodeați
  • rodirăți
  • rodiserăți
  • rodiseți
a III-a (ei, ele)
  • rodesc
(să)
  • rodească
  • rodeau
  • rodi
  • rodiseră
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înrodi
  • ‑nrodi
  • înrodire
  • ‑nrodire
  • înrodit
  • ‑nrodit
  • înroditu‑
  • ‑nroditu‑
  • înrodind
  • ‑nrodind
  • înrodindu‑
  • ‑nrodindu‑
singular plural
  • înrodește
  • ‑nrodește
  • înrodiți
  • ‑nrodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înrodesc
  • ‑nrodesc
(să)
  • înrodesc
  • ‑nrodesc
  • înrodeam
  • ‑nrodeam
  • înrodii
  • ‑nrodii
  • înrodisem
  • ‑nrodisem
a II-a (tu)
  • înrodești
  • ‑nrodești
(să)
  • înrodești
  • ‑nrodești
  • înrodeai
  • ‑nrodeai
  • înrodiși
  • ‑nrodiși
  • înrodiseși
  • ‑nrodiseși
a III-a (el, ea)
  • înrodește
  • ‑nrodește
(să)
  • înrodească
  • ‑nrodească
  • înrodea
  • ‑nrodea
  • înrodi
  • ‑nrodi
  • înrodise
  • ‑nrodise
plural I (noi)
  • înrodim
  • ‑nrodim
(să)
  • înrodim
  • ‑nrodim
  • înrodeam
  • ‑nrodeam
  • înrodirăm
  • ‑nrodirăm
  • înrodiserăm
  • ‑nrodiserăm
  • înrodisem
  • ‑nrodisem
a II-a (voi)
  • înrodiți
  • ‑nrodiți
(să)
  • înrodiți
  • ‑nrodiți
  • înrodeați
  • ‑nrodeați
  • înrodirăți
  • ‑nrodirăți
  • înrodiserăți
  • ‑nrodiserăți
  • înrodiseți
  • ‑nrodiseți
a III-a (ei, ele)
  • înrodesc
  • ‑nrodesc
(să)
  • înrodească
  • ‑nrodească
  • înrodeau
  • ‑nrodeau
  • înrodi
  • ‑nrodi
  • înrodiseră
  • ‑nrodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rodit, rodiadjectiv

  • 1. (Despre plante) Care a făcut rod (bogat), care are roade (multe). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Răsărise o viță de vie înfrunzită și rodită. RETEGANUL, P. IV 74. DLRLC
    • format_quote Eu să rămîn curat, luminat ca un strat de busuioc, ca un vișin înflorit, ca un pom mîndru rodit. ȘEZ. II 95. DLRLC
etimologie:
  • vezi rodi DEX '98 DEX '09

rodi, rodescverb

  • 1. A produce roade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ogorul lui rodea și livada înflorea. SADOVEANU, O. VII 117. DLRLC
    • format_quote Toți copacii înfrunzesc, Dar mulți din ei nu rodesc. PANN, P. V. I 105. DLRLC
    • format_quote Via-n vară înflorește, Iar în toamnă cum rodește, Vine graur de-o ciupește. ALECSANDRI, P. P. 334. DLRLC
    • format_quote figurat Numai în suferință crește și rodește iubirea cea mare, cea adevărată și biruitoare. REBREANU, P. S. 56. DLRLC
    • format_quote figurat tranzitiv Vede cineva toată tinerimea aceea rătăcită a-și număra ceasurile în care n-a rodit nimic. BOLLIAC, O. 49. DLRLC
    • format_quote figurat tranzitiv factitiv S-ar zice că sîngele vărsat de mine rodește pămîntul. GANE, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.