rocodele¹ sfp vz răcodelie

rocodele² sfp vz rogodele

rocodéle f. pl. (rus. rukodĭelie, -dĭelĭe, lucru făcut de mînă, „manufactură”, d. ruká, mînă, și dĭelatĭ, a lucra; bg. rykodĭelie. V. po-runcesc, rucaviță, delă). Est. Micĭ lucrurĭ făcute cu mîna (lingurĭ, fuse, crucĭulițe ș. a.). Gorgoaze, bolbotine, poricale. – Și rogodele (Munt. Mold.), gorgoaze; și răcodélle (Mold. Vechĭ) și rucodélle (Olt.), f., pl. -déliĭ, lucrărĭ manuale. V. horbotă.