5 definiții pentru ripeag


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare. – Din ucr. ripjak „scaiete”.

RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare. – Din ucr. ripjak „scaiete”.

ripeag sn [At: ANTIPA, F. I. 260 / V: ~ah / Pl: ~uri / E: ucr рипяк „scaiete”] (Reg) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare.

RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Regional) Șir de cîrlige folosit la prinderea sturionilor din mare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ripeág (reg.) s. n., pl. ripeáguri

ripeág s. n., pl. ripeáguri

Intrare: ripeag
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ripeag
  • ripeagul
  • ripeagu‑
plural
  • ripeaguri
  • ripeagurile
genitiv-dativ singular
  • ripeag
  • ripeagului
plural
  • ripeaguri
  • ripeagurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)