2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVIRIMÉNT, revirimente, s. n. Schimbare bruscă în bine; înviorare. ◊ Reviriment de fonduri = mod de a achita o datorie prin transferul unei creanțe echivalente cu suma datorată. – Din fr. revirement.

REVIRIMÉNT, revirimente, s. n. Schimbare bruscă în bine; înviorare. ◊ Reviriment de fonduri = mod de a achita o datorie prin transferul unei creanțe echivalente cu suma datorată. – Din fr. revirement.

REVIRIMÉNT, revirimente, s. n. Schimbare bruscă și totală, în bine; înviorare. Un reviriment literar însemnat se schițează de cîtva timp în spiritul neolatinilor. MACEDONSKI, O. IV 108. ◊ Reviriment de fonduri = mod de a achita o datorie prin transferul unei creanțe echivalente cu suma datorată.

REVIRIMÉNT s.n. Schimbare în bine, bruscă și totală, a caracterului, a părerilor, a sentimentelor, a atitudinii cuiva etc.; înviorare. ♦ Reviriment de fonduri = mod de a achita o datorie prin transferul unei creanțe echivalente cu suma datorată. [Pl. -te, -turi. / < fr. revirement].

REVIRIMÉNT s. n. schimbare bruscă și totală în bine; înviorare. (< fr. revirement)

REVIRIMÉNT ~e n. 1) Schimbare rapidă spre bine a cursului unui fenomen. 2) Înviorare a unei activități. /<fr. revirement

reviriment n. 1. schimbare completă: un reviriment în opiniunea publică; 2. reviriment de fonduri, mod de achitare prin transportul unei creanțe echivalentă cu suma datorită.

*revirimént n., pl. e (fr. revirement, d. revirer, a se întoarce în partea opusă). Schimbare (în părere): un reviriment în public. – Forma corectă e revirament, că vine de la un verb de conj. I. V. virament.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

revirimént s. n., pl. reviriménte

revirimént s. n., pl. reviriménte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REVIRIMÉNT s. înviorare. (S-a produs un ~ în activitatea...)

REVIRIMENT s. înviorare. (S-a produs un ~ în activitatea...)

Intrare: reviriment (pl. -e)
reviriment (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reviriment
  • revirimentul
  • revirimentu‑
plural
  • revirimente
  • revirimentele
genitiv-dativ singular
  • reviriment
  • revirimentului
plural
  • revirimente
  • revirimentelor
vocativ singular
plural
Intrare: reviriment (pl. -uri)
reviriment (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reviriment
  • revirimentul
  • revirimentu‑
plural
  • revirimenturi
  • revirimenturile
genitiv-dativ singular
  • reviriment
  • revirimentului
plural
  • revirimenturi
  • revirimenturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)