9 definiții pentru reverber


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVERBÉR, reverbere, s. n. Oglindă metalică montată la o lampă, pentru a reflecta razele de lumină într-o anumită direcție. – Din fr. réverbère.

REVERBÉR, reverbere, s. n. Oglindă metalică montată la o lampă, pentru a reflecta razele de lumină într-o anumită direcție. – Din fr. réverbère.

reverber sn [At: STAMATI, D. / V: (înv) ~e s, sf / Pl: ~e / E: fr réverbère] 1 Oglindă metalică montată la o lampă pentru a aduna și a reflecta razele de lumină într-o anumită direcție. 2 Felinar, prevăzut cu oglindă metalică, destinat să lumineze străzile. 3 (Îs) Cuptor (sau furnal) cu ~ Cuptor cu reverberație (4).

REVERBÉR, reverbere, s. n. Oglindă de metal, adaptată la o lampă, pentru a aduna și reflecta razele de lumină într-o anumită direcție.

REVERBÉR s.n. Oglindă metalică montată la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție. [< fr. réverbère].

REVERBÉR s. n. oglindă metalică montată la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție. (< fr. réverbère)

REVERBÉR ~e n. Oglindă montată la o sursă de lumină pentru reflectarea și orientarea fluxului luminos. /<fr. réverbere

reverber n. oglindă-reflector ce se pune la o lampă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: reverber
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reverber
  • reverberul
  • reverberu‑
plural
  • reverbere
  • reverberele
genitiv-dativ singular
  • reverber
  • reverberului
plural
  • reverbere
  • reverberelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)