opțiuni
  • info

9 definiții pentru revanșism

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVANȘISM s. n. Spirit de revanșă, dorință de răzbunare; politică revanșardă. – Revanșă + suf. -ism.

REVANȘISM s. n. Spirit de revanșă, dorință de răzbunare; politică revanșardă. – Revanșă + suf. -ism.

revanșism sn [At: L. ROM. 1962, 392 / E: revanșă + -ism] 1 Dorință de răzbunare. 2 Spirit de revanșă.

REVANȘISM s.n. Politică revanșardă; spirit de revanșă. [< germ. Revanchismus].

REVANȘISM s. n. politică, spirit de revanșă. (< germ. Revanchismus, fr. revanchisme)

revanșism s. n. (pol.) Atitudine politică dictată de spiritul de revanșă, după o înfrângere ◊ „Italienii încep să înțeleagă din ce în ce mai bine realitatea pericolului revanșismului și al militarismului vestgerman și chiar consecințele pe care le are în propria țară.” R.l. 16 IX 61 p. 4 (din germ. Revanschismus, fr. revanchisme; PR 1950, F; DEX, DN3)

REVANȘISM n. 1) Atitudine bazată pe spirit de revanșă; comportare de revanșard. 2) Politică orientată spre recucerirea unor teritorii pierdute în urma unui război; politică revanșardă. /revanșă + suf. ~ism

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

revanșism s. n.

revanșism s. n.

revanșism s. n.

Intrare: revanșism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • revanșism
  • revanșismul
  • revanșismu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • revanșism
  • revanșismului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

revanșismsubstantiv neutru

  • 1. Spirit de revanșă, dorință de răzbunare; politică revanșardă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • Revanșă + sufix -ism. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.