2 intrări
4 definiții

Explicative DEX

retace v vz retăcea

retăcea vt [At: MUREȘANU, P. 55/5 / V: ~tace / Pzi: retac / E: re- + tăcea cf ger verschweigen] (Înv) A trece sub tăcere Si: a ascunde (5), a tăinui.

Sinonime

RETĂCEA vb. v. ascunde, masca, tăinui.

retăcea vb. v. ASCUNDE. MASCA. TĂINUI.

Intrare: retăcut
retăcut participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retăcut
  • retăcutul
  • retăcutu‑
  • retăcu
  • retăcuta
plural
  • retăcuți
  • retăcuții
  • retăcute
  • retăcutele
genitiv-dativ singular
  • retăcut
  • retăcutului
  • retăcute
  • retăcutei
plural
  • retăcuți
  • retăcuților
  • retăcute
  • retăcutelor
vocativ singular
plural
Intrare: retăcea
verb (VT501)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • retăcea
  • retăcere
  • retăcut
  • retăcutu‑
  • retăcând
  • retăcându‑
singular plural
  • retaci
  • retăceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retac
(să)
  • retac
  • retăceam
  • retăcui
  • retăcusem
a II-a (tu)
  • retaci
(să)
  • retaci
  • retăceai
  • retăcuși
  • retăcuseși
a III-a (el, ea)
  • retace
(să)
  • reta
  • retăcea
  • retăcu
  • retăcuse
plural I (noi)
  • retăcem
(să)
  • retăcem
  • retăceam
  • retăcurăm
  • retăcuserăm
  • retăcusem
a II-a (voi)
  • retăceți
(să)
  • retăceți
  • retăceați
  • retăcurăți
  • retăcuserăți
  • retăcuseți
a III-a (ei, ele)
  • retac
(să)
  • reta
  • retăceau
  • retăcu
  • retăcuseră
retace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)