2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RETROCEDÁT, -Ă, retrocedați, -te, adj. (Despre bunuri, teritorii, drepturi) Care a fost dat înapoi, care a fost restituit. – V. retroceda.

RETROCEDÁT, -Ă, retrocedați, -te, adj. (Despre bunuri, teritorii, drepturi) Care a fost dat înapoi, care a fost restituit. – V. retroceda.

RETROCEDÁ, retrocedez, vb. I. Tranz. A da cuiva înapoi un drept, un bun, un teritoriu etc. pe care acesta îl cedase mai înainte; a face o retrocesiune. – Din fr. rétrocéder.

RETROCEDÁ, retrocedez, vb. I. Tranz. A da cuiva înapoi un drept, un bun, un teritoriu etc. pe care acesta îl cedase mai înainte; a face o retrocesiune. – Din fr. rétrocéder.

retroceda vt [At: DLR / Pzi: ~dez / E: fr rétrocéder] A da cuiva înapoi un drept, un bun, un teritoriu etc., pe care acesta îl cedase mai înainte.

RETROCEDÁ, retrocedez, vb. I. Tranz. A da înapoi (cuiva) un drept, un teritoriu etc. pe care acesta îl cedase înainte.

RETROCEDÁ vb. I. tr. A ceda, a da înapoi (un drept, un teritoriu etc.) aceluia de la care a fost luat. [Cf. fr. rétrocéder, cf. lat., it. retrocedere].

RETROCEDÁ vb. tr. a ceda, a da înapoi (un drept, un teritoriu) aceluia de la care a fost luat. (< fr. rétrocéder, lat., it. retrocedere)

A RETROCEDÁ ~éz tranz. (drepturi, bunuri etc.) A da înapoi; a reîntoarce. /<fr. rétrocéder

retrocedà v. Jur. a reda cuiva un drept ce a fost cedat.

*retrocedéz v. tr. (fr. rétrocéder, d. mlat. retrocédere, a retroceda, lat. „a te retrage”. V. cedez). Cedez altuĭa ceĭa ce-mĭ cedase el mie maĭ înainte: România, la 1878, a retrocedat Rusiiĭ sudu Basarabiiĭ, ĭar la 1918 a reluat toată Basarabia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

retrocedá (a ~) (re-tro-) vb., ind. prez. 3 retrocedeáză

retrocedá vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. retrocedéz, 3 sg. și pl. retrocedéază

Intrare: retrocedat
retrocedat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • retrocedat
  • retrocedatul
  • retrocedatu‑
  • retroceda
  • retrocedata
plural
  • retrocedați
  • retrocedații
  • retrocedate
  • retrocedatele
genitiv-dativ singular
  • retrocedat
  • retrocedatului
  • retrocedate
  • retrocedatei
plural
  • retrocedați
  • retrocedaților
  • retrocedate
  • retrocedatelor
vocativ singular
plural
Intrare: retroceda
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • retroceda
  • retrocedare
  • retrocedat
  • retrocedatu‑
  • retrocedând
  • retrocedându‑
singular plural
  • retrocedea
  • retrocedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retrocedez
(să)
  • retrocedez
  • retrocedam
  • retrocedai
  • retrocedasem
a II-a (tu)
  • retrocedezi
(să)
  • retrocedezi
  • retrocedai
  • retrocedași
  • retrocedaseși
a III-a (el, ea)
  • retrocedea
(să)
  • retrocedeze
  • retroceda
  • retrocedă
  • retrocedase
plural I (noi)
  • retrocedăm
(să)
  • retrocedăm
  • retrocedam
  • retrocedarăm
  • retrocedaserăm
  • retrocedasem
a II-a (voi)
  • retrocedați
(să)
  • retrocedați
  • retrocedați
  • retrocedarăți
  • retrocedaserăți
  • retrocedaseți
a III-a (ei, ele)
  • retrocedea
(să)
  • retrocedeze
  • retrocedau
  • retroceda
  • retrocedaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)