RETORTĂ s.f. 1. Vas (de laborator) confecționat din sticlă și avînd forma de balon cu gîtul îndoit. 2. Vas mare cu pereți refractari de diferite forme, folosit pentru distilări industriale. ♦ Cărbune de retortă = cărbune dur, bun conducător de electricitate, care se depune pe pereții retortelor în care se distilează cărbunele la fabricarea gazului de iluminat și care se întrebuințează la fabricarea electrozilor. [< germ. Retorte].