8 definiții pentru retorsiune

RETORSIÚNE, retorsiuni, s. f. Luarea de către un stat față de altul a unor măsuri coercitive, asemănătoare celor pe care cel din urmă le-a luat împotriva celui dintâi. – Din fr. rétorsion.

RETORSIÚNE, retorsiuni, s. f. Luarea de către un stat față de altul a unor măsuri coercitive, asemănătoare celor pe care cel din urmă le-a luat împotriva celui dintâi. – Din fr. rétorsion.

retorsiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. retorsiúnii; pl. retorsiúni

RETORSIÚNE s.f. Întoarcere împotriva cuiva a propriilor sale argumente. ♦ Act juridic prin care un stat exercită un drept spre a determina un alt stat să înceteze exercitarea unui drept similar. [Pron. -si-u-. / < fr. rétorsion].

RETORSIÚNE s. f. 1. întoarcere împotriva cuiva a propriilor sale argumente. 2. act inamical la care recurge un stat spre a determina un alt stat să înceteze anumite acte inamicale pe care le săvârșește împotriva sa. (< fr. rétorsion)

RETORSIÚNE ~i f. Luare de către un stat a unor măsuri de constrângere, asemănătoare celor pe care cel din urmă le-a luat impotriva celui dintâi. /<fr. rétorsion


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

RETORSIÚNE (< fr.; lat. retorsio < retorquere „a răsuci”) s. f. Exercitare cu rigoare a unui drept de către un stat în scopul determinării unui alt stat de a înceta exercitarea unui drept cu aceeași rigoare, neținând seama de reguli de morală sau curtoazie internațională (ex, sporirea excesivă a taxelor vamale; expulzarea în masă a unor cetățeni străini).

Intrare: retorsiune
retorsiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular retorsiune retorsiunea
plural retorsiuni retorsiunile
genitiv-dativ singular retorsiuni retorsiunii
plural retorsiuni retorsiunilor
vocativ singular
plural