2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reto-roman a. ce ține de Engadin: graiul reto-roman.

*reto-román saŭ retoromán, -ă adj. (d. ret-ic și roman). Din Reția (Rhaetia) saŭ din cantonu Grizonilor (Elveția): limba retoromană se derivă din latină și se vorbește la izvoru Rinuluĭ și Inuluĭ, în sudu Tiroluluĭ și răsăritu provinciiĭ Veneția. S. m. și f. Locuitor din aceste regiunĭ: un Retoroman.

Intrare: reto-romană
reto-romană substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reto-roma
  • reto-romana
plural
  • reto-romane
  • reto-romanele
genitiv-dativ singular
  • reto-romane
  • reto-romanei
plural
  • reto-romane
  • reto-romanelor
vocativ singular
plural
Intrare: reto-roman (adj.)
reto-roman adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reto-roman
  • reto-romanul
  • reto-romanu‑
  • reto-roma
  • reto-romana
plural
  • reto-romani
  • reto-romanii
  • reto-romane
  • reto-romanele
genitiv-dativ singular
  • reto-roman
  • reto-romanului
  • reto-romane
  • reto-romanei
plural
  • reto-romani
  • reto-romanilor
  • reto-romane
  • reto-romanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)