12 definiții pentru reticular


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RETICULÁR, -Ă, reticulari, -e, adj. Care se întretaie în formă de rețea, de puncte sau de linii, care se aseamănă cu o rețea. ♦ Care aparține unui reticul. – Din fr. réticulaire.

RETICULÁR, -Ă, reticulari, -e, adj. Care se întretaie în formă de rețea, de puncte sau de linii, care se aseamănă cu o rețea. ♦ Care aparține unui reticul. – Din fr. réticulaire.

reticular, ~ă a [At: COBÎLCESCU, G. 17/6 / Pl: ~i, ~e / E: fr réticulaire] (D. o structură) Care este alcătuit în forma unei rețele Si: reticulat (1).

RETICULÁR, -Ă, reticulari, -e, adj. (Mai ales despre fibre nervoase) Care se întretaie în formă de rețea.

RETICULÁR, -Ă adj. (Despre o structură) În formă de rețea; reticulat. [< fr. réticulaire, cf. lat. reticulum – rețea].

RETICULÁR, -Ă adj. în formă de rețea; o (anat.) substanță ~ă = formație de celule nervoase dispuse în rețea în trunchiul cerebral. ◊ care aparține unui reticul. (< fr. réticulaire)

RETICULÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care are forma unei rețele de puncte sau de linii. Structură ~ă. 2) Care ține de reticul; propriu reticulului. Sistem nervos ~. /<fr. réticulaire

*reticulár, -ă adj. (d. lat. reticulum cu suf. ar; fr. réticulaire). În formă de rețea: țesătură reticulară. – Se poate zice și reticulat (lat. reticulatus, fr. réticulé).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reticulár adj. m., pl. reticulári; f. reticuláră, pl. reticuláre

reticulár adj. m., pl. reticulári; f. sg. reticuláră, pl. retículáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RETICULÁR adj. reticulat. (Structură ~.)

RETICULAR adj. reticulat. (Structură ~.)

Intrare: reticular
reticular adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reticular
  • reticularul
  • reticularu‑
  • reticula
  • reticulara
plural
  • reticulari
  • reticularii
  • reticulare
  • reticularele
genitiv-dativ singular
  • reticular
  • reticularului
  • reticulare
  • reticularei
plural
  • reticulari
  • reticularilor
  • reticulare
  • reticularelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)