5 definiții pentru reparatoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. – Din fr. réparatoire.

REPARATÓRIU, -IE, reparatorii, adj. Reparator. – Din fr. réparatoire.

REPARATÓRIU, -IE adj. Reparator. [Pron. -riu. / cf. fr. réparatoire].

REPARATÓRIU, -IE adj. reparator. (< fr. réparatoire)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reparatóriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. reparatórie (-ri-e); pl. m. și f. reparatórii

reparatóriu (med., jur.) adj. m. [-riu pron. -rĭu], f. reparatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. reparatórii

Intrare: reparatoriu
reparatoriu adjectiv
  • pronunție: -riu pr. -rĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reparatoriu
  • reparatoriul
  • reparatoriu‑
  • reparatorie
  • reparatoria
plural
  • reparatorii
  • reparatoriii
  • reparatorii
  • reparatoriile
genitiv-dativ singular
  • reparatoriu
  • reparatoriului
  • reparatorii
  • reparatoriei
plural
  • reparatorii
  • reparatoriilor
  • reparatorii
  • reparatoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)