11 definiții pentru reorganizatoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REORGANIZATÓR, -OÁRE, reorganizatori, -oare, s. m. și f. Persoană care reorganizează. [Pr.: re-o-] – Din fr. réorganisateur.

reorganizator, ~oare smf [At: IORGA, L. II, 43 / S și: ~isator / Pl: ~i, ~oare / E: reorganiza + -tor] 1-2 Persoană care reorganizează (1-2).

REORGANIZATÓR, -OÁRE, reorganizatori, -oare, s. m. și f. Persoană care reorganizează. – Din fr. réorganisateur.

REORGANIZATÓR, -OÁRE, reorganizatori, -oare, s. m. și f. Persoană care reorganizează. Reorganizatorul... tipografiei din Iași. IORGA, L. II 43.

REORGANIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care reorganizează. [Cf. fr. réorganisateur].

REORGANIZATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care organizează. (< fr. réorganisateur)

REORGANIZATÓR ~i m. Persoană care reorganizează. [Sil. re-o-] /a reorganiza + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reorganizatoáre (re-or-) s. f., g.-d. art. reorganizatoárei; pl. reorganizatoáre

reorganizatoáre s. f. (sil. re-or-), g.-d. art. reorganizatoárei; pl. reorganizatoáre

reorganizatór (re-or-) s. m., pl. reorganizatóri

reorganizatór s. m. (sil. re-or-), pl. reorganzatóri

Intrare: reorganizatoare
reorganizatoare substantiv feminin
  • silabație: re-or- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reorganizatoare
  • reorganizatoarea
plural
  • reorganizatoare
  • reorganizatoarele
genitiv-dativ singular
  • reorganizatoare
  • reorganizatoarei
plural
  • reorganizatoare
  • reorganizatoarelor
vocativ singular
plural