8 definiții pentru renet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RENÉT, renete, adj. (În sintagma) Mere renete (și substantivat) numele mai multor varietăți de mere, de culoare galbenă-portocalie, cu gust plăcut. – Din fr. reinette. Cf. germ. Renette.

RENÉT, renete, adj. (În sintagma) Mere renete (și substantivat) numele mai multor varietăți de mere, de culoare galbenă-portocalie, cu gust plăcut. – Din fr. reinette. Cf. germ. Renette.

renet [At: DER / V: sf, (reg) ranete, rănete, răneturi snp / Pl: ~e / E: fr reinette cf ger Renette, rs, ucr ранет] 1 sn (Șîf renetă; îs) ~ ananas Varietate de mere de mărime mijlocie, conice, de culoare galben-limonie, portocalie pe partea expusă la soare. 2 sn (Șîf renetă; îs) ~ ananas Mărul care produce merele renet (1) ananas. 3 a (Îs) Mere ~e Numele mai multor varietăți de mere cu gust plăcut și cu mare rezistență la atacul ciupercilor.

RENÉT adj.: Mere ~ varietate de mere de culoare galbenă-portocalie, cu gust plăcut. /<fr. reinette

RENÉTE s.n.pl. (și adj.) Soi de măr de origine olandeză, cu fruct de mărime mijlocie, conic, galben-limoniu, portocaliu pe partea expusă la soare și cu gust plăcut. [Sg. renet. / < fr. reinette, cf. germ. Renette].

RENÉTE s. n. pl. soi de măr de origine olandeză, cu fruct de mărime mijlocie, conic, galben-limoniu, portocaliu pe partea expusă la soare. (< fr. reinette, germ. Renette)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

renét s. n., adj. n., pl. renéte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RENÉT (< fr.) s. n. R. ananas = soi de măr de origine olandeză, înalt până la 3,5 m cu coroană sferică, deasă. Fructul de mărime mijlocie, este conic, galben-limoniu, portocaliu pe partea expusă la soare, cu numeroase puncte proeminente. Este un soi răspândit în Germania și în Italia. În România se cultivă numai în grădini.

Intrare: renet
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • renet
  • renetul
  • renetu‑
plural
  • renete
  • renetele
genitiv-dativ singular
  • renet
  • renetului
plural
  • renete
  • renetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)