2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RENÁN, -Ă, renani, -e, adj. Care ține de fluviul Rin sau de regiunea străbătută de acest fluviu. – Din fr. rhénan.

RENÁN, -Ă, renani, -e, adj. Care ține de fluviul Rin sau de regiunea străbătută de acest fluviu. – Din fr. rhénan.

renan, ~ă a [At: ȘĂINEANU / Pl: ~i, ~e / E: fr rhenan] 1-2 Care aparține fluviului Rin sau regiunilor străbătute de acest fluviu. 3-4 Specific Rinului sau regiunii Rinului. 5-6 Privitor la Rin sau la regiunea Rinului.

RENÁN, -Ă, renani, -e, adj. Care ține de fluviul Rin sau de regiunea străbătută de acest fluviu. Port renan.

renan a. așezat pe malurile Rinului: Prusia renană.

Renan (Ernest) m. ilustru scriitor și orientalist francez: Viața lui Isus, Istoria originilor Creștinismului (1823-1892).

*renán, -ă adj. (lat. rhenanus, d. Rhenus, Rinu). De pe malurile Rinuluĭ: țările renane. Subst. Locuitor de la Rin.

Prusia f. Stat al republicei germane cu o populațiune de 36 mil. loc. și cu cap. Berlin.Prusia occidentală, provincie a Prusiei (redusă prin tractatul din Versailles): 327.000 loc. cu cap. Danzig.Prusia orientală, fostă provincie a Prusiei, aparține azi Poloniei: 2.290.000 loc. cu cap. Koenigsberg.Prusia Renană, provincie a Prusiei pe Rin: 6.760.000 loc. cu cap. Coblenz. (Prusian).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

renán (referitor la Rin) adj. m., pl. renáni; f. renánă, pl. renáne

renán adj. m., pl. renáni; f. sg. renánă, pl. renáne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RENAN [renã], Joseph-Ernest (1823-1892), scriitor, filozof, filolog și istoric al religiilor francez. După studii teologice îndelungate, trece printr-o criză mistică, care îl face să renunțe la sacerdoțiu și să se dedice filozofiei (1845), pe care a predat-o la Collège de France. Autor al unei cunoscute „Vieți a lui Iisus”, în care a negat caracterul divin al acestuia, iscând un imens scandal în epocă. A studiat îndeosebi începuturile creștinismului („Istoria originilor creștinismului”), încercând, într-o modalitate literară erudită, o fuziune a gândirii filozofice cu cea religioasă. Lucrări de politologie („Monarhia constituțională în Franța”). Memorialistică.

MASIVUL ȘISTOS RENAN (RHEINISCHES SCHIEFERGEBIRGE [ráiniʃəs ʃí:fərgəbirgə]), masiv muntos hercinic în partea de V a Germaniei, străbătut de cursul mijlociu al Rinului și format din șisturi devoniene și lave vulcanice. Nivelat de eroziune, s-a reînălțat de-a lungul unor linii de falie. Se prezintă ca un podiș vălurit, cu alt. medii de 500-700 m. Alt. max.: 818 m (vf. Erbeskopf, din masivul Hunsrück). Format din masivele Hunsrück, Eifel (în V) și Taunus, Westerwald, Sauerland (în E). Acoperit de păduri și pășuni. Expl. de cărbune și min. de fier. Izvoare termale. Turism.

Intrare: renan
renan adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • renan
  • renanul
  • renanu‑
  • rena
  • renana
plural
  • renani
  • renanii
  • renane
  • renanele
genitiv-dativ singular
  • renan
  • renanului
  • renane
  • renanei
plural
  • renani
  • renanilor
  • renane
  • renanelor
vocativ singular
plural
Intrare: Renan
Renan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)