2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

relectura vb. I (semidoct) A reciti ◊ „A relectura istoria, a afla în faptele ei ideile scrierii unor noi opere, înseamnă [...] prețuire față de paginile inspirate, nemuritoare ale înaintașilor.” I.B. 19 I 76 p. 5 (din re- + lectura)

RELECTURĂ, relecturi, s. f. Recitire. – Pref. re- + lectură.

relectu sf [At: DEX-S / Pl: ~ri / E: re1- + lectură] (Rar) Recitire (1).

RELECTURĂ, relecturi, s. f. (Rar) Recitire. – Re1- + lectură.

RELECTU s. f. recitire, a doua lectură. (< fr. relecture)

relectu s. f. Recitire, a doua lectură ◊ G. S. mi-a promis o relectură atentă [...]” R.lit. 5 XI 70 p. 20. ◊ „Juriul premiului anual pentru roman Goncourt s-a reunit la 1 octombrie după ce s-au făcut «lecturile de vacanță», în total 174 de romane. S-au ales 24 de cărți pentru «relectură». R.lit. 17 X 74 p. 23. ◊ M. D. câștigă la relectură, senzația prospețimii se păstrează intactă.” R.lit. 20 VII 78 p. 2 (din re- + lectură; cf. fr. relecture; DEX-S)

Ortografice DOOM

relectu s. f., g.-d. art. relecturii; pl. relecturi

*relectu s. f., g.-d. art. relecturii; pl. relecturi

relectu s. f., pl. relecturi

Intrare: relectura
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • relectura
  • relecturare
  • relecturat
  • relecturatu‑
  • relecturând
  • relecturându‑
singular plural
  • relecturea
  • relecturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • relecturez
(să)
  • relecturez
  • relecturam
  • relecturai
  • relecturasem
a II-a (tu)
  • relecturezi
(să)
  • relecturezi
  • relecturai
  • relecturași
  • relecturaseși
a III-a (el, ea)
  • relecturea
(să)
  • relectureze
  • relectura
  • relectură
  • relecturase
plural I (noi)
  • relecturăm
(să)
  • relecturăm
  • relecturam
  • relecturarăm
  • relecturaserăm
  • relecturasem
a II-a (voi)
  • relecturați
(să)
  • relecturați
  • relecturați
  • relecturarăți
  • relecturaserăți
  • relecturaseți
a III-a (ei, ele)
  • relecturea
(să)
  • relectureze
  • relecturau
  • relectura
  • relecturaseră
Intrare: relectură
relectură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relectu
  • relectura
plural
  • relecturi
  • relecturile
genitiv-dativ singular
  • relecturi
  • relecturii
plural
  • relecturi
  • relecturilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

relectura, relecturezverb

  • 1. Reciti. DCR2
    sinonime: reciti
    • format_quote A relectura istoria, a afla în faptele ei ideile scrierii unor noi opere, înseamnă [...] prețuire față de paginile inspirate, nemuritoare ale înaintașilor. I.B. 19 I 76 p. 5. DCR2
etimologie:
  • re- + lectura DCR2

relectu, relecturisubstantiv feminin

  • 1. A doua lectură. DEX '09 MDN '00 DCR2
    sinonime: recitire
    • format_quote G. S. mi-a promis o relectură atentă [...] R.lit. 5 XI 70 p. 20. DCR2
    • format_quote Juriul premiului anual pentru roman Goncourt s-a reunit la 1 octombrie după ce s-au făcut «lecturile de vacanță», în total 174 de romane. S-au ales 24 de cărți pentru «relectură». R.lit. 17 X 74 p. 23. DCR2
    • format_quote M. D. câștigă la relectură, senzația prospețimii se păstrează intactă. R.lit. 20 VII 78 p. 2. DCR2
etimologie:
  • re- + lectură. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.