*refracțiúne f. (lat. refractio, -ónis. V. fracțiune). Fiz. Frîngerea uneĭ raze luminoase cînd trece pin apă, pintr’o prizmă transparentă ș. a. – Legile refracțiuniĭ sînt: 1. raza incidentă, raza refractată și normală îs pe aceșașĭ plan; 2. raportu între sinu unghĭuluĭ de incidență și sinu unghĭuluĭ de refracțiune e constant p. doŭă mediĭ bine definite. Acest raport constant se numește indice de refracțiune. – Și -ácție (rus. refrákctĭa).