*refórmă f., pl. e (fr. réforme, d. réformer, a reforma). Schimbare p. a ameliora saŭ p. a înfrîna abuzurile: reforma calendaruluĭ ĭulian, Constantin Mavrocordatu introduse reforme în administrațiune și justiție (1748). Scoaterea din serviciŭ a unuĭ ofițer vinovat orĭ infirm, a unuĭ cal bătrîn orĭ infirm, a uneĭ trăsurĭ uzate ș. a.: cal de reformă, haĭne de reformă. Despărțirea luteranilor de catolicizm: Reforma (saŭ Reformațiunea) luĭ Luther.