opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Explicative DEX

REFORMULARE, reformulări, s. f. Acțiunea de a reformula și rezultatul ei. – V. reformula.

REFORMULARE, reformulări, s. f. Acțiunea de a reformula și rezultatul ei. – V. reformula.

reformulare sf [At: DN3 / Pl: ~lări / E: reformula] Formulare (2) nouă, în alți termeni.

REFORMULARE s.f. Acțiunea de a reformula și rezultatul ei. [< reformula].

REFORMULA, reformulez, vb. I. Tranz. A formula din nou (în alți termeni). – Pref. re- + formula.

reformula vt [At: DN3 / Pzi: ~lez / E: re1- + formula] A formula (2) din nou, în alți termeni.

REFORMULA, reformulez, vb. I. Tranz. A formula din nou (în alți termeni). – Re1- + formula.

REFORMULA vb. I. tr. A formula din nou. [Cf. fr. reformuler].

REFORMULA vb. tr. a formula din nou în alți termeni. (< fr. reformuler)

A REFORMULA ~ez tranz. A formula din nou, în alți termeni. /re- + a formula

Ortografice DOOM

reformulare s. f., g.-d. art. reformulării; pl. reformulări

*reformulare s. f., g.-d. art. reformulării; pl. reformulări

reformulare s. f., pl. reformulări

reformula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reformulez, 3 reformulează; conj. prez. 1 sg. să reformulez, 3 să reformuleze

*reformula (a ~) vb., ind. prez. 3 reformulează

reformula vb., ind. prez. 1 sg. reformulez, 3 sg. și pl. reformulează

Intrare: reformulare
reformulare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reformulare
  • reformularea
plural
  • reformulări
  • reformulările
genitiv-dativ singular
  • reformulări
  • reformulării
plural
  • reformulări
  • reformulărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: reformula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reformula
  • reformulare
  • reformulat
  • reformulatu‑
  • reformulând
  • reformulându‑
 singular plural
  • reformulează
  • reformulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reformulez
 (să)
  • reformulez
  • reformulam
  • reformulai
  • reformulasem
a II-a (tu)
  • reformulezi
 (să)
  • reformulezi
  • reformulai
  • reformulași
  • reformulaseși
a III-a (el, ea)
  • reformulează
 (să)
  • reformuleze
  • reformula
  • reformulă
  • reformulase
plural I (noi)
  • reformulăm
 (să)
  • reformulăm
  • reformulam
  • reformularăm
  • reformulaserăm
  • reformulasem
a II-a (voi)
  • reformulați
 (să)
  • reformulați
  • reformulați
  • reformularăți
  • reformulaserăți
  • reformulaseți
a III-a (ei, ele)
  • reformulează
 (să)
  • reformuleze
  • reformulau
  • reformulară
  • reformulaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reformulare, reformulărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a reformula și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi reformula DEX '09 DEX '98 DN

reformula, reformulezverb

  • 1. A formula din nou (în alți termeni). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • re- + formula. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.