10 definiții pentru reflectant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REFLECTÁNT, -Ă, reflectanți, -te, adj. (Despre corpuri) A cărui suprafață reflectă (bine) lumina, sunetele etc.; reflectorizant. – Reflecta + suf. -ant.

REFLECTÁNT, -Ă, reflectanți, -te, adj. (Despre corpuri) A cărui suprafață reflectă (bine) lumina, sunetele etc.; reflectorizant. – Reflecta + suf. -ant.

reflectant1 sm [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți / E: ger Reflektant] (Gmî) Pretendent.

reflectant2, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~nți, ~e / E: reflecta] (D. corpuri) A cărui suprafață reflectă bine lumina, sunetele etc. Si: reflectorizant (1).

REFLECTÁNT, -Ă adj. Care reflectă; reflectorizant. [< fr. reflétant].

REFLECTÁNT, -Ă adj. (despre corpuri) care reflectă lumina, sunetele etc.; reflectorizant. (< fr. reflétant)

REFLECTÁNT ~tă (~ți, ~te) Care reflectă. Corp ~. /a reflecta + suf. ~ant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reflectánt (re-flec-) adj. m., pl. reflectánți; f. reflectántă, pl. reflectánte

reflectánt adj. m. (sil. -flec-), pl. reflectánți; f. sg. reflectántă, pl. reflectánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REFLECTÁNT adj. v. reflectorizant.

REFLECTANT adj. reflectător, reflectorizant. (Suprafață ~.)

Intrare: reflectant
reflectant adjectiv
  • silabație: -flec- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reflectant
  • reflectantul
  • reflectantu‑
  • reflectantă
  • reflectanta
plural
  • reflectanți
  • reflectanții
  • reflectante
  • reflectantele
genitiv-dativ singular
  • reflectant
  • reflectantului
  • reflectante
  • reflectantei
plural
  • reflectanți
  • reflectanților
  • reflectante
  • reflectantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)