2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDUCĂTÓR, reducători, s. m. Substanță care, într-o reacție de oxidoreducere, pierde electroni, oxidându-se. – Reduce + suf. -ător.

REDUCĂTÓR, reducători, s. m. Substanță care, într-o reacție de oxidoreducere, pierde electroni, oxidându-se. – Reduce + suf. -ător.

REDUCĂTÓR s.n. Reductor (2). [< reduc(e) + -(ă)tor].

REDUCĂTÓR ~i m. chim. Substanță care într-o reacție cedează unul sau mai mulți electroni, oxidându-se. / a reduce + suf. ~ător


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reducătór s. m., pl. reducătóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REDUCĂTÓR s. (CHIM.) reductor.

REDUCĂTOR s. (CHIM.) reductor.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REDUCĂTÓR (< reduce) s. m. 1. Substanță chimică care în reacția de oxidoreducere cedează electroni, oxidându-se; reductor (3). 2. (BIOL.) Descompunător; organism (îndeosebi bacterie sau ciupercă) care își obține energia necesară prin descompunerea chimică a materiei organice moarte. Au un rol important în cadrul circuitului materiei în ecosistemele naturale.

Intrare: reducător (adj.)
reducător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reducător
  • reducătorul
  • reducătoru‑
  • reducătoare
  • reducătoarea
plural
  • reducători
  • reducătorii
  • reducătoare
  • reducătoarele
genitiv-dativ singular
  • reducător
  • reducătorului
  • reducătoare
  • reducătoarei
plural
  • reducători
  • reducătorilor
  • reducătoare
  • reducătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: reducător (s.m.)
reducător substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reducător
  • reducătorul
  • reducătoru‑
plural
  • reducători
  • reducătorii
genitiv-dativ singular
  • reducător
  • reducătorului
plural
  • reducători
  • reducătorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)