2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REDEVENȚA ~e f. fin. Datorie plătită în mod periodic, sub formă de cote. /<fr. redevance

REDEVENȚĂ, redevențe, s. f. Orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de folosință a unor active corporale sau necorporale. – Din fr. redevance.

redevență sf [At: C. PETRESCU, R. DR. 201 / Pl: ~țe / E: fr redevance] (Ecn) Cotă care se plătește la date fixe, din produsul unei exploatări.

REDEVENȚĂ, redevențe, s. f. (Fin.) Datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe și sub formă de cotă fixă. – Din fr. redevance.

REDEVENȚĂ, redevențe, s. f. (Fin.; în orînduirea capitalistă) Cotă din produsul unei exploatări care se plătește (în numerar sau în natură) la date fixe. Sînt sătul de opțiuni și puncte de redevență. C. PETRESCU, R. DR. 201.

REDEVENȚĂ s.f. (În economia capitalistă) Cotă, plătibilă la date fixe, care revine capitaliștilor, acționarilor, din produsul unei exploatări. [< fr. redevance].

REDEVENȚĂ s. f. datorie, obligație plătibilă periodic la date fixe și sub formă de cotă pentru dreptul de a folosi proprietatea altuia în scopuri productive. (< fr. redevance)

*redevénță f., pl. e (fr. redevance cu term. ență, fiind-că vine d. redevoir, a datora încă, ĭar acesta d. lat. debére, a datora, de unde s’a presupus o formă *redebentia). Barb. Sumă datorată care trebuĭe plătită la termine fixe. V. rentă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

redevență s. f., g.-d. art. redevenței; pl. redevențe

redevență s. f., g.-d. art. redevenței; pl. redevențe

redevență s. f., g.-d. art. redevenței; pl. redevențe

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REDEVÉNȚĂ (< fr.) s. f. (EC.) Orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de folosință a unor active corporale sau necorporale. R. se plătește pentru folosirea sau dreptul de folosință a oricăreia din următoarele: dreptul de autor, orice brevet de invenție, marcă de comerț sau de fabrică, franciza, proiect, desen, plan, formulă secretă, procedeu de fabricație, software, know-how, numele sau imaginea oricărei persoane fizice, orice transmisiuni directe sau indirecte prin cablu, satelit, fibre optice, orice drept de a înregistra sau transmite spectacole, emisiuni, evenimente sportive, ca și orice echipament industria, comercial sau științific și mijloc de transport. R. se plătește prin cedarea dreptului de folosință, printr-un contract de concesiune, a bunurilor din proprietatea publică sau privată a statului, județului, orașului sau comunei, ca și a activităților și serviciilor publice de interes național sau local.

Intrare: redevența
redevența
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: redevență
redevență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • redevență
  • redevența
plural
  • redevențe
  • redevențele
genitiv-dativ singular
  • redevențe
  • redevenței
plural
  • redevențe
  • redevențelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

redevență, redevențesubstantiv feminin

  • 1. Orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de folosință a unor active corporale sau necorporale. DEX '09
    • format_quote Sînt sătul de opțiuni și puncte de redevență. C. PETRESCU, R. DR. 201. DLRLC
    • diferențiere finanțe Datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe și sub formă de cotă fixă. DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.