12 definiții pentru redacta

REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conținut și formă, a unor manuscrise primite de la autori și destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacție, redactor).

REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conținut și formă, a unor manuscrise primite de la autori și destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacție, redactor).

REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. A formula în scris, în mod metodic și ordonat, rezultatul unui proces de gîndire (povestire, descriere etc.); a redija. V. compune, elabora. Redacta informații, făcea corecturi și numai seara... își aducea și el aminte că e trudit. VLAHUȚĂ, O. A. 237. Înainte chiar de luna lui martie 1848, Nicu Bălcescu a fost însărcinat de comitet a redacta proclamația revoluționară. GHICA, S. A. 155. ♦ (Învechit) A conduce o publicație (periodică). «Foaia științifică și literară», redactată de mine, tipări un număr extraordinar din 6 februarie 1844. KOGĂLNICEANU, S. A. 195.

redactá (a ~) vb., ind. prez. 3 redacteáză

REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea.

REDACTÁ vb. I. tr. 1. A compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. A îndruma și a organiza conținutul unei publicații (periodice). [< redactor, cf. lat. redactum, fr. rédaction].

REDACTÁ vb. tr. 1. a compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. a pregăti (la un ziar, la o editură) pentru publicare manuscrisele. (< redactor)

redactá (redactéz, redactát), vb. – A compune, a elabora. Format după lat. redactum, ca și contracta după contractum, cf. sp. redactar. Este dubletul lui redija, vb., din fr. rédiger.Der. redactor, s. m.; redacți(un)e, s. f.

A REDACTÁ ~éz tranz. 1) (manuscrise) A finisa sub aspectul formei și al conținutului conform unor cerințe speciale. El ~at raportul. 2) livr. (studii, documente, scrieri etc.) A formula în scris; a scrie. /Din redactor

*redactéz v. tr. (d. redactor. E o formațiune rom. O aŭ și Spanioliĭ: redactar. Fr. rédiger, it. redígere. Cp. cu corectez și corijez). Redijez, formulez, aștern în scris, daŭ formă scrisă: a redacta un articul de ziar, o protestare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. și pl. redacteáză

REDACTA vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. a dresa, a întocmi. (A ~ un act, un proces-verbal.) 3. a alcătui, a compune, a crea, a elabora, a întocmi, a realiza, a scrie, (înv.) a izvodi, a redija, a tocmi. (A ~ o operă valoroasă.)

Intrare: redacta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • redacta
  • redactare
  • redactat
  • redactatu‑
  • redactând
  • redactându‑
singular plural
  • redactea
  • redactați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • redactez
(să)
  • redactez
  • redactam
  • redactai
  • redactasem
a II-a (tu)
  • redactezi
(să)
  • redactezi
  • redactai
  • redactași
  • redactaseși
a III-a (el, ea)
  • redactea
(să)
  • redacteze
  • redacta
  • redactă
  • redactase
plural I (noi)
  • redactăm
(să)
  • redactăm
  • redactam
  • redactarăm
  • redactaserăm
  • redactasem
a II-a (voi)
  • redactați
(să)
  • redactați
  • redactați
  • redactarăți
  • redactaserăți
  • redactaseți
a III-a (ei, ele)
  • redactea
(să)
  • redacteze
  • redactau
  • redacta
  • redactaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)