Definiția cu ID-ul 714167:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*recúz, a -á v. tr. (vsl. recusare. V. acuz, scuz). Jur. Refuz a recunoaște competența unuĭ tribunal, unuĭ judecător, unuĭ jurat, unuĭ expert, unuĭ martur: recuz mărturia luĭ. V. refl. Mă declar incompetent în judecarea uneĭ cauze saŭ chestiunĭ.