10 definiții pentru recte

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECTE adv. Cu adevărat; anume. – Cuv. lat.

RECTE adv. Cu adevărat; anume. – Cuv. lat.

recte av [At: RALEA, S. T. 107 / E: lat recte] (Liv) 1-2 De fapt. 3 Adică (3).

RECTE adv. Cu adevărat; anume. [< lat. recte].

RECTE adv. cu adevărat, anume. (< lat. recte)

RECTE adv. Cu adevărat; anume. /<lat. recte

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

recte adv.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PULCHRE, BENE, RECTE! (lat.) frumos, bine, drept! – Horațiu, „Ars poetica”, 428. Poetul ironizează gloata criticaștrilor, care elogiază în termeni excesivi pe versuitorii cu dare de mână.

Intrare: recte
recte adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • recte
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recteadverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.