2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECITÁL, recitaluri, s. n. Concert al cărui program este susținut de un singur solist; p. ext. (adesea fig.) manifestare artistică susținută de un singur interpret (sau de câțiva). – Din fr. récital.

RECITÁL, recitaluri, s. n. Concert al cărui program este susținut de un singur solist; p. ext. (adesea fig.) manifestare artistică susținută de un singur interpret (sau de câțiva). – Din fr. récital.

recital sn [At: STANCU, P. A. I, 264 / Pl: ~uri, ~e / E: fr récital] 1 Concert al cărui program este executat de un singur artist. 2 (Pex) Manifestare artistică susținută de un singur interpret. 3 (Pex) Manifestare artistică în cursul căreia se prezintă același gen de spectacol.

RECITÁL, recitaluri, s. n. Concert al cărui program este interpretat de un singur artist; p. ext. manifestare artistică susținută de un singur interpret. Recital de pian.Pl. și: recitale.

RECITÁL s.n. Concert în care cântă (la un singur instrument) un singur artist sau un singur ansamblu. [Pl. -luri, -le. / < fr. récital, cf. engl. recital].

RECITÁL s. n. program muzical susținut de un singur artist și cu un singur instrument. ◊ orice manifestare artistică susținută de un singur interpret. (< fr. récital)

RECITÁL ~uri n. Program artistic susținut de un singur interpret. ~ de canto. /<fr. récital

disc-recitál s. n. Disc care conține un recital ◊ „O îndrăgostită de folclorul oltenesc, cântăreața I.P., a imprimat recent, la «Electrecord» al treilea disc-recital, intrat zilele trecute în magazine.” I.B. 28 I 74 p. 2. ◊ „Un nou disc-recital de arii din opere îmbogățește seria celor apărute anterior și dedicate vârfurilor scenei lirice românești.” I.B. 27 III 78 p. 5 (din disc + recital)

film-recitál s. n. Film cu valoarea unui recital actoricesc ◊ „Adaugă palmaresului Michelei Morgan o reușită memorabilă în acest film-recital. R.l. 14 II 67 p. 2; v. și Mag. 18 II 67 p. 5 (din film + recital)

recitál-spectácol s. n. Spectacol constituit dintr-un recital ◊ „În această seară, la Buzău va avea loc o manifestare a studioului de poezie din localitate. Este vorba despre recitalul-spectacol «Sunt suflet din sufletul neamului meu».” Sc. 29 XI 71 p. 2 (din recital + spectacol)

spectácol-recitál s. n. Spectacol susținut de un singur interpret sau în care se evidențiază un anumit interpret ◊ Spectacolul-recital de actor.” Cont. 7 I 66 p. 2. ◊ „Teatrul «Mihai Eminescu» din Botoșani [a fost premiat] pentru spectacolul-recital «Viața unei femei» de A. Baranga.” Sc. 17 V 78 p. 5; v. și 26 I 67 p. 4, I.B. 3 X 75 p. 2; v. și prefațá (din spectacol + recital)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

recital, manifestare aparținând genului muzicii de cameră* (ex.: r. al unui solist; al unui instrumentist sau al unui cântăreț cu acomp. de pian).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a da recital expr. (intl.) a fura

Intrare: recital (pl. -e)
recital (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recital
  • recitalul
  • recitalu‑
plural
  • recitale
  • recitalele
genitiv-dativ singular
  • recital
  • recitalului
plural
  • recitale
  • recitalelor
vocativ singular
plural
Intrare: recital (pl. -uri)
recital (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recital
  • recitalul
  • recitalu‑
plural
  • recitaluri
  • recitalurile
genitiv-dativ singular
  • recital
  • recitalului
plural
  • recitaluri
  • recitalurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)