2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

recepe vt [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: recep / E: lat recipere] (Ltr) A reprimi.

RECÉPE vb. III. tr. (Latinism) A reprimi, a relua. [P.i. recép. / < lat. recipere].

RECÉPE vb. tr. a reprimi, a relua. (< lat. recipere)

Intrare: receput
receput participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • receput
  • receputul
  • receputu‑
  • recepu
  • receputa
plural
  • recepuți
  • recepuții
  • recepute
  • receputele
genitiv-dativ singular
  • receput
  • receputului
  • recepute
  • receputei
plural
  • recepuți
  • recepuților
  • recepute
  • receputelor
vocativ singular
plural
Intrare: recepe
verb (VT602)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • recepe
  • recepere
  • receput
  • receputu‑
  • recepând
  • recepându‑
singular plural
  • recepe
  • recepeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • recep
(să)
  • recep
  • recepeam
  • recepui
  • recepusem
a II-a (tu)
  • recepi
(să)
  • recepi
  • recepeai
  • recepuși
  • recepuseși
a III-a (el, ea)
  • recepe
(să)
  • recea
  • recepea
  • recepu
  • recepuse
plural I (noi)
  • recepem
(să)
  • recepem
  • recepeam
  • recepurăm
  • recepuserăm
  • recepusem
a II-a (voi)
  • recepeți
(să)
  • recepeți
  • recepeați
  • recepurăți
  • recepuserăți
  • recepuseți
a III-a (ei, ele)
  • recep
(să)
  • recea
  • recepeau
  • recepu
  • recepuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)