13 definiții pentru recenzoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECENZÓR, -OÁRE, recenzori, -oare, s. m. și f. Persoană care participă la lucrările unui recensământ. – Din fr. recenseur.

RECENZÓR, -OÁRE, recenzori, -oare, s. m. și f. Persoană care participă la lucrările unui recensământ. – Din fr. recenseur.

recenzor1, ~oare smf [At: ȘĂINEANU / S și: ~nsor / Pl: ~i, ~oare / E: fr recenseur] Persoană care participă la lucrările unui recensământ.

recenzor2, ~oare smf [At: ALEXI, W. / Pl: ~i, ~oare / E: recenzie1] (Rar) Recenzent.

RECENZÓR, -OÁRE, recenzori, -oare, s. m. și f. Persoană care participă la lucrările unui recensămînt.

RECENZÓR, -OÁRE s.m. și f. Participant la lucrările unui recensământ. [Cf. fr. recenseur].

RECENZÓR, -OÁRE s. m. f. participant la lucrările unui recensământ. (< fr. recenseur)

RECENZÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care înfăptuiește un recensământ. /<fr. recenseur

recensor m. cel însărcinat cu facerea recensemântului.

*recensór m. (lat. recensor, adj. și s. verbal, d. recensére, a număra; fr. recenseur. V. censor). Acela care face recensimentu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

recenzoáre s. f., g.-d. art. recenzoárei; pl. recenzoáre

recenzoáre s. f., g.-d. art. recenzoárei; pl. recenzoáre

Intrare: recenzoare
recenzoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recenzoare
  • recenzoarea
plural
  • recenzoare
  • recenzoarele
genitiv-dativ singular
  • recenzoare
  • recenzoarei
plural
  • recenzoare
  • recenzoarelor
vocativ singular
plural