8 definiții pentru reanimator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REANIMATÓR, -OÁRE, reanimatori, -oare, s. m. și f. Medic specialist în reanimare. [Pr.: re-a-] – Din fr. réanimateur.

REANIMATÓR, -OÁRE, reanimatori, -oare, s. m. și f. Medic specialist în reanimare. [Pr.: re-a-] – Din fr. réanimateur.

reanimator, ~oare smf [At: DN3 / P: re-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr réanimateur] Medic specialist în reanimare (3).

REANIMATÓR s.m. Medic specialist în reanimare. [< reanima + -tor].

REANIMATÓR, -OÁRE s. m. f. medic specialist în reanimare. (< fr. réanimateur)

REANIMATÓR ~i m. Medic specializat în reanimare. [Sil. re-a-] /<fr. réanimateur

anestezíst-reanimatór s. m. (med.) Medic sau asistent medical care practică atât anestezia, cât și reanimarea bolnavilor ◊ „Misiunea medicului anestezist-reanimator era să asigure rezistența organismului.” Sc. 7 IV 63 p. 2; v. și R.l. 12 XII 80 p. 2 (din anestezist + reanimator; DM)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reanimatór s. m., pl. reanimatóri

reanimatoáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reanimatoárei; pl. reanimatoáre

Intrare: reanimator
reanimator substantiv masculin
  • silabație: re-a- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reanimator
  • reanimatorul
  • reanimatoru‑
plural
  • reanimatori
  • reanimatorii
genitiv-dativ singular
  • reanimator
  • reanimatorului
plural
  • reanimatori
  • reanimatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)