2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REANIMÁ, reaním, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A readuce la viață, a restabili (prin diverse mijloace terapeutice) funcțiile vitale ale organismului; a reînsufleți, a da vigoare. [Pr.: re-a-.Prez. ind. și: reanimez] – Pref. re- + anima (după fr. réanimer).

reanima [At: ALEXI, W. / P: re-a~ / V: (înv) ran~ / Pzi: reanim, ~mez / E: re1- + anima, fr ranimer] 1 vt A readuce la viață. 2 vt (Med; spc) A face o reanimare. 3 vr A se înviora.

REANIMÁ, reaním, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A readuce la viață, a restabili (prin diverse mijloace terapeutice) funcțiile vitale ale organismului; a reînsufleți, a da vigoare. [Pr.: re-a-] – Re1- + anima (după fr. réanimer).

REANIMÁ, reanimez, vb. I. Tranz. A readuce la viață, a reînsufleți.

REANIMÁ vb. I. tr. (Adesea fig.) A aduce din nou la viață, a reînsufleți; a resuscita. [Pron. re-a-. / cf. fr. réanimer, it. rianimare].

REANIMÁ vb. tr. a readuce la viață, a reînsufleți; a resuscita. (< fr. réanimer)

A REANIMÁ ~éz tranz. 1) (organisme în stare de moarte aparentă) A readuce la viață; a învia. 2) fig. A anima din nou; a reînvia. [Sil. re-a-; Și reanim] /re- + a anima


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reanimá (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reanímă/reanimeáză

reanimá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reaním /reaniméz, 3 sg. și pl. reanímă/reanimeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REANIMÁ vb. 1. (MED.) a reînsufleți. (A ~ un muribund.) 2. v. reînsufleți.

REANIMA vb. 1. a reînsufleți. (A ~ un muribund.) 2. a (se) reînsufleți, a (se) reînviora. (Atmosfera s-a mai ~.)

Intrare: reanima (1 -nim)
reanima (1 -nim) verb grupa I conjugarea I
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reanima
  • reanimare
  • reanimat
  • reanimatu‑
  • reanimând
  • reanimându‑
singular plural
  • reani
  • reanimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reanim
(să)
  • reanim
  • reanimam
  • reanimai
  • reanimasem
a II-a (tu)
  • reanimi
(să)
  • reanimi
  • reanimai
  • reanimași
  • reanimaseși
a III-a (el, ea)
  • reani
(să)
  • reanime
  • reanima
  • reanimă
  • reanimase
plural I (noi)
  • reanimăm
(să)
  • reanimăm
  • reanimam
  • reanimarăm
  • reanimaserăm
  • reanimasem
a II-a (voi)
  • reanimați
(să)
  • reanimați
  • reanimați
  • reanimarăți
  • reanimaserăți
  • reanimaseți
a III-a (ei, ele)
  • reani
(să)
  • reanime
  • reanimau
  • reanima
  • reanimaseră
Intrare: reanima (1 -nimez)
reanima (1 -nimez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reanima
  • reanimare
  • reanimat
  • reanimatu‑
  • reanimând
  • reanimându‑
singular plural
  • reanimea
  • reanimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reanimez
(să)
  • reanimez
  • reanimam
  • reanimai
  • reanimasem
a II-a (tu)
  • reanimezi
(să)
  • reanimezi
  • reanimai
  • reanimași
  • reanimaseși
a III-a (el, ea)
  • reanimea
(să)
  • reanimeze
  • reanima
  • reanimă
  • reanimase
plural I (noi)
  • reanimăm
(să)
  • reanimăm
  • reanimam
  • reanimarăm
  • reanimaserăm
  • reanimasem
a II-a (voi)
  • reanimați
(să)
  • reanimați
  • reanimați
  • reanimarăți
  • reanimaserăți
  • reanimaseți
a III-a (ei, ele)
  • reanimea
(să)
  • reanimeze
  • reanimau
  • reanima
  • reanimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)