15 definiții pentru reacționar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REACȚIONÁR, -Ă, reacționari, -e, adj. Care aparține sau care este specific reacțiunii politice, care se referă la reacțiune; care este ostil față de progres; retrograd. ♦ (Substantivat) Adept al reacțiunii politice, persoană care are o atitudine ostilă față de ceea ce este înaintat, progresist și care luptă pentru menținerea sau reinstaurarea rânduielilor vechi, perimate. [Pr.: re-ac-ți-o-] – Din fr. réactionnaire.

reacționar, ~ă [At: STAMATI, D. / P: re-ac-ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr réactionnaire] 1 a Care aparține reacțiunii (12). 2 a Care este specific reacțiunii. 3 a Care se referă la reacțiune (12). 4 sm Partizan al reacțiunii (12) politice Si: contrarevoluționar (5).

REACȚIONÁR, -Ă, reacționari, -e, adj. Care aparține sau care este specific reacțiunii politice, care se referă la reacțiune; care este ostil față de progres; retrograd. ♦ (Substantivat) Adept al reacțiunii politice. [Pr.: re-ac-ți-o-] – Din fr. réactionnaire.

REACȚIONÁR, -Ă, reacționari, -e, adj. Care aparține sau care este specific reacțiunii2; care se referă la reacțiune2; ostil față de ceea ce este nou, față de progres; retrograd. Legea electorală pe care o vreți dumneavoastră este o lege reacționară. CAMIL PETRESCU, O. II 635. Aici, în momentul ăsta, romînii reacționari încep a fi în prea mare număr. GHICA, A. 339. ♦ (Substantivat) Partizan al reacțiunii politice; adept al politicii de păstrare a orînduirii vechi.

REACȚIONÁR, -Ă Care aparține sau care este specific reacțiunii; retrograd. // s.m. și f. Partizan al reacțiunii politice; contrarevoluționar. [Pron. re-ac-ți-o-. / < fr. réactionnaire].

REACȚIONÁR, -Ă I. adj. care aparține, care este specific reacțiunii; retrograd. II. s. m. f. adept al reacțiunii politice. (< fr. réactionnaire)

REACȚIONÁR1 (~i, ~e) Care ține de reacțiune; propriu reacțiunii. Politică ~ă. /<fr. réactionnaire

REACȚIONÁR2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al reacțiunii. /<fr. réactionnaire

reacționar a. și m. care tinde la o reacțiune politică.

*reacționár, -ă (ea 2 sil.) adj. (fr. réactionnaire). Care se opune acțiuniĭ altuĭa, care tinde la reacțiune în politică, care dă concurs reacțiuniĭ în politică: politică reacționară, partid reacționar. Subst. Un reacționar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reacționár (referitor la reacțiune) (re-ac-ți-o-) adj. m., pl. reacționári; f. reacționáră, pl. reacționáre

reacționár adj. m. (sil. re-ac-ți-o-), pl. reacționári; f. sg. reacționáră, pl. reacționáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REACȚIONAR adj. înapoiat, retrograd. (O concepție ~.)

Intrare: reacționar
reacționar adjectiv
  • silabație: re-ac-ți-o- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reacționar
  • reacționarul
  • reacționaru‑
  • reacționa
  • reacționara
plural
  • reacționari
  • reacționarii
  • reacționare
  • reacționarele
genitiv-dativ singular
  • reacționar
  • reacționarului
  • reacționare
  • reacționarei
plural
  • reacționari
  • reacționarilor
  • reacționare
  • reacționarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)