2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REÎNTÂLNÍRE, reîntâlniri, s. f. Acțiunea de a (se) reîntâlni și rezultatul ei. – V. reîntâlni.

REÎNTÂLNÍRE, reîntâlniri, s. f. Acțiunea de a (se) reîntâlni și rezultatul ei. – V. reîntâlni.

reîntâlnire sf [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 171 / Pl: ~ri / E: reîntâlni] Întâlnire din nou.

REÎNTÂLNÍ, reîntâlnesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Adesea fig.) A (se) întâlni din nou; a (se) revedea, a (se) regăsi. – Pref. re- + întâlni.

reîntâlni vtr [At: DL / Pzi: ~nesc / E: re1- +întâlni] 1-2 A (se) întâlni din nou Si: a (se) revedea.

REÎNTÂLNÍ, reîntâlnesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Adesea fig.) A (se) întâlni din nou; a (se) revedea, a (se) regăsi. – Re1- + întâlni.

REÎNTÎLNÍ, reîntîlnesc, vb. IV. Tranz. A întîlni din nou. ♦ Refl. Fig. A revedea, a regăsi. Să mă reîntîlnesc cu holdele din copilărie. GALACTION, O. I 28.

A REÎNTÂLNÍ ~ésc tranz. A întâlni din nou. /re- + a întâlni

A SE REÎNTÂLNÍ mă ~ésc intranz. A se întâlni din nou. /re- + a se întâlni


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reîntâlníre s. f., g.-d. art. reîntâlnírii; pl. reîntâlníri

reîntâlní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reîntâlnésc, imperf. 3 sg. reîntâlneá; conj. prez. 3 să reîntâlneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

REÎNTÎLNI vb. a (se) regăsi, a (se) revedea. (S-au ~ după o vreme.)

REÎNTÎLNIRE s. regăsire, revedere. (~ lor după o vreme.)

Intrare: reîntâlnire
reîntâlnire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîntâlnire
  • reîntâlnirea
plural
  • reîntâlniri
  • reîntâlnirile
genitiv-dativ singular
  • reîntâlniri
  • reîntâlnirii
plural
  • reîntâlniri
  • reîntâlnirilor
vocativ singular
plural
Intrare: reîntâlni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reîntâlni
  • reîntâlnire
  • reîntâlnit
  • reîntâlnitu‑
  • reîntâlnind
  • reîntâlnindu‑
singular plural
  • reîntâlnește
  • reîntâlniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reîntâlnesc
(să)
  • reîntâlnesc
  • reîntâlneam
  • reîntâlnii
  • reîntâlnisem
a II-a (tu)
  • reîntâlnești
(să)
  • reîntâlnești
  • reîntâlneai
  • reîntâlniși
  • reîntâlniseși
a III-a (el, ea)
  • reîntâlnește
(să)
  • reîntâlnească
  • reîntâlnea
  • reîntâlni
  • reîntâlnise
plural I (noi)
  • reîntâlnim
(să)
  • reîntâlnim
  • reîntâlneam
  • reîntâlnirăm
  • reîntâlniserăm
  • reîntâlnisem
a II-a (voi)
  • reîntâlniți
(să)
  • reîntâlniți
  • reîntâlneați
  • reîntâlnirăți
  • reîntâlniserăți
  • reîntâlniseți
a III-a (ei, ele)
  • reîntâlnesc
(să)
  • reîntâlnească
  • reîntâlneau
  • reîntâlni
  • reîntâlniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)