opțiuni
  • info
2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

REÎNFĂȘURARE, reînfășurări, s. f. Acțiunea de a reînfășura și rezultatul ei. – V. reînfășura.

REÎNFĂȘURARE, reînfășurări, s. f. Acțiunea de a reînfășura și rezultatul ei. – V. reînfășura.

reînfășurare sf [At: DEX / Pl: ~rări / E: reînfășura] Înfășurare din nou.

REÎNFĂȘURA, reînfășor, vb. I. Tranz. A înfășura din nou. – Pref. re- + înfășură.

reînfășura vt [At: DM / V: ren~ / Pzi: reînfășor, reînfășur / E: re1- +înfășura] A înfășură din nou.

renfășura v vz reînfășura

REÎNFĂȘURA, reînfășor, vb. I. Tranz. A înfășura din nou. – Re1- + înfășura.

REÎNFĂȘURA, reînfășor și reînfășur, vb. I. Tranz. A înfășura din nou. (Fig.) A speranței mîngîiere mă reînfășură treptat. MACEDONSKI, O. I 162.

Ortografice DOOM

reînfășurare s. f., g.-d. art. reînfășurării; pl. reînfășurări

reînfășurare s. f., g.-d. art. reînfășurării; pl. reînfășurări

reînfășurare s. f. înfășurare

reînfășura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reînfășor, 2 sg. reînfășori, 3 reînfășoară; conj. prez. 1 sg. să reînfășor, 3 să reînfășoare; imper. 2 sg. afirm. reînfășoară

reînfășura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. reînfășor, 3 reînfășoară; conj. prez. 3 să reînfășoare

reînfășura vb. înfășura

Intrare: reînfășurare
reînfășurare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reînfășurare
  • reînfășurarea
plural
  • reînfășurări
  • reînfășurările
genitiv-dativ singular
  • reînfășurări
  • reînfășurării
plural
  • reînfășurări
  • reînfășurărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: reînfășura
verb (VT36)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reînfășura
  • reînfășurare
  • reînfășurat
  • reînfășuratu‑
  • reînfășurând
  • reînfășurându‑
 singular plural
  • reînfășoară
  • reînfășurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reînfășor
 (să)
  • reînfășor
  • reînfășuram
  • reînfășurai
  • reînfășurasem
a II-a (tu)
  • reînfășori
 (să)
  • reînfășori
  • reînfășurai
  • reînfășurași
  • reînfășuraseși
a III-a (el, ea)
  • reînfășoară
 (să)
  • reînfășoare
  • reînfășura
  • reînfășură
  • reînfășurase
plural I (noi)
  • reînfășurăm
 (să)
  • reînfășurăm
  • reînfășuram
  • reînfășurarăm
  • reînfășuraserăm
  • reînfășurasem
a II-a (voi)
  • reînfășurați
 (să)
  • reînfășurați
  • reînfășurați
  • reînfășurarăți
  • reînfășuraserăți
  • reînfășuraseți
a III-a (ei, ele)
  • reînfășoară
 (să)
  • reînfășoare
  • reînfășurau
  • reînfășurară
  • reînfășuraseră
renfășura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reînfășurare, reînfășurărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a reînfășura și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi reînfășura DEX '98 DEX '09

reînfășura, reînfășorverb

  • 1. A înfășura din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat A speranței mîngîiere mă reînfășură treptat. MACEDONSKI, O. I 162. DLRLC
etimologie:
  • re- + înfășură. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.