2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reîncadrat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: reîncadra] Care a fost încadrat din nou într-un post pe care l-a ocupat anterior.

REÎNCADRÁ, reîncadrez, vb. I. Tranz. A încadra pe cineva din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). – Pref. re- + încadra.

reîncadra vt [At: DL / Pzi: ~rez / E: re1- + încadra] A încadra (pe cineva) din nou într-un post pe care l-a ocupat anterior.

REÎNCADRÁ, reîncadrez, vb. I. Tranz. A încadra pe cineva din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). – Re1- + încadra.

REÎNCADRÁ, reîncadrez, vb. I. Tranz. A încadra pe cineva din nou într-un post pe care l-a ocupat anterior. V. reintegra.

REÎNCADRÁ vb. I. tr. A încadra (pe cineva) din nou într-un post pe care l-a ocupat anterior. V. reintegra. [< re- + încadra].

REÎNCADRÁ vb. tr. a încadra (pe cineva) din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). (< re1- + încadra)

A REÎNCADRÁ ~éz tranz. A încadra din nou într-un post (pe care l-a ocupat anterior). /re- + a încadra


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reîncadrá (a ~) (-ca-dra) vb., ind. prez. 3 reîncadreáză

reîncadrá vb. (sil. -dra), ind. prez. 1 sg. reîncadréz, 3 sg. și pl. reîncadreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: reîncadrat
reîncadrat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîncadrat
  • reîncadratul
  • reîncadratu‑
  • reîncadra
  • reîncadrata
plural
  • reîncadrați
  • reîncadrații
  • reîncadrate
  • reîncadratele
genitiv-dativ singular
  • reîncadrat
  • reîncadratului
  • reîncadrate
  • reîncadratei
plural
  • reîncadrați
  • reîncadraților
  • reîncadrate
  • reîncadratelor
vocativ singular
plural
Intrare: reîncadra
  • silabație: -dra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reîncadra
  • reîncadrare
  • reîncadrat
  • reîncadratu‑
  • reîncadrând
  • reîncadrându‑
singular plural
  • reîncadrea
  • reîncadrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reîncadrez
(să)
  • reîncadrez
  • reîncadram
  • reîncadrai
  • reîncadrasem
a II-a (tu)
  • reîncadrezi
(să)
  • reîncadrezi
  • reîncadrai
  • reîncadrași
  • reîncadraseși
a III-a (el, ea)
  • reîncadrea
(să)
  • reîncadreze
  • reîncadra
  • reîncadră
  • reîncadrase
plural I (noi)
  • reîncadrăm
(să)
  • reîncadrăm
  • reîncadram
  • reîncadrarăm
  • reîncadraserăm
  • reîncadrasem
a II-a (voi)
  • reîncadrați
(să)
  • reîncadrați
  • reîncadrați
  • reîncadrarăți
  • reîncadraserăți
  • reîncadraseți
a III-a (ei, ele)
  • reîncadrea
(să)
  • reîncadreze
  • reîncadrau
  • reîncadra
  • reîncadraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)