2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reîmbărbătare sf [At: BĂLCESCU, M. V. 120 / Pl: ~tări / E: reîmbărbăta] Îmbărbătare din nou.

REÎMBĂRBĂTÁ, reîmbărbătez, vb. I. Tranz. A insufla cuiva din nou încredere, a încuraja, a însufleți din nou pe cel deprimat. – Pref. re- + îmbărbăta.

reîmbărbăta vt [At: BĂLCESCU, M. V. 374 / Pzi: ~tez / E: re1- + îmbărbăta] 1 A insufla din nou încredere. 2 A însufleți din nou pe cel deprimat.

REÎMBĂRBĂTÁ, reîmbărbătez, vb. I. Tranz. A insufla cuiva din nou încredere, a încuraja, a însufleți din nou pe cel deprimat. – Re1- + îmbărbăta.

REÎMBĂRBĂTÁ, reîmbărbătez, vb. I. Tranz. A îmbărbăta, a încuraja, a însufleți din nou (pe cineva care a suferit o înfrîngere). Reîmbărbătînd pe ai săi, se aruncă puternic înainte. BĂLCESCU, O. I 247.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reîmbărbătá (a ~) vb., ind. prez. 3 reîmbărbăteáză

reîmbărbătá vb., ind. prez. 1 sg. reîmbărbătéz, 3 sg. și pl. reîmbărbăteáză

Intrare: reîmbărbătare
reîmbărbătare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîmbărbătare
  • reîmbărbătarea
plural
  • reîmbărbătări
  • reîmbărbătările
genitiv-dativ singular
  • reîmbărbătări
  • reîmbărbătării
plural
  • reîmbărbătări
  • reîmbărbătărilor
vocativ singular
plural
Intrare: reîmbărbăta
reîmbărbăta verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reîmbărbăta
  • reîmbărbătare
  • reîmbărbătat
  • reîmbărbătatu‑
  • reîmbărbătând
  • reîmbărbătându‑
singular plural
  • reîmbărbătea
  • reîmbărbătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reîmbărbătez
(să)
  • reîmbărbătez
  • reîmbărbătam
  • reîmbărbătai
  • reîmbărbătasem
a II-a (tu)
  • reîmbărbătezi
(să)
  • reîmbărbătezi
  • reîmbărbătai
  • reîmbărbătași
  • reîmbărbătaseși
a III-a (el, ea)
  • reîmbărbătea
(să)
  • reîmbărbăteze
  • reîmbărbăta
  • reîmbărbătă
  • reîmbărbătase
plural I (noi)
  • reîmbărbătăm
(să)
  • reîmbărbătăm
  • reîmbărbătam
  • reîmbărbătarăm
  • reîmbărbătaserăm
  • reîmbărbătasem
a II-a (voi)
  • reîmbărbătați
(să)
  • reîmbărbătați
  • reîmbărbătați
  • reîmbărbătarăți
  • reîmbărbătaserăți
  • reîmbărbătaseți
a III-a (ei, ele)
  • reîmbărbătea
(să)
  • reîmbărbăteze
  • reîmbărbătau
  • reîmbărbăta
  • reîmbărbătaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)