RASTER s.n. 1. Placă din sticlă cu o rețea fină de linii compuse din puncte, folosită în tipografie. 2. Instrument pentru liniat portative, putînd trage deodată cinci linii paralele; rastral. 3. Ansamblul liniilor alcătuite din puncte de lumină în care e descompusă o imagine de televiziune; rastru. [< germ. Raster].