2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rasolire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: rasoli] 1 (Îvr) Rasol (4). 2 Lucru făcut în grabă, de mântuială.

RASOLÍ, rasolesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face un lucru de mântuială, a lucra superficial. – Din [a da] rasol.

RASOLÍ, rasolesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face un lucru de mântuială, a lucra superficial. – Din [a da] rasol.

rasoli vt [At: I. GOLESCU, C. / V: (îrg) răs~, (reg) ros~ / Pzi: ~lesc / E: rasol] 1 (Rar) A face rasol (2). 2 (Îrg) A tencui (gros) un perete. 3 (Fam) A face un lucru de mântuială, superficial.

RASOLÍ, rasolesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A face un lucru de mîntuială, a lucra superficial; a da rasol.

A RASOLÍ ~ésc tranz. pop. (acțiuni, lucruri etc.) A face în mod neglijent; a cârpăci. /Din rasol

rasolì v. 1. a tencui gros; 2. fig. a lucra prost, a face ceva cu zor.

rasolésc v. tr. (d. rasol). Termin un lucru răpede și prost. Scurg de banĭ saŭ de avere, ĭaŭ toțĭ baniĭ la joc, decavez: l-a rasolit la cărțĭ. – În est rosolesc (din răsolesc).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rasolí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rasolésc, imperf. 3 sg. rasoleá; conj. prez. 3 să rasoleáscă

rasolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rasolésc, imperf. 3 sg. rasoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. rasoleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RASOLÍ vb. (reg.) a sucăli. (A ~ treaba.)

*RASOLI vb. (reg.) a sucăli. (A ~ treaba.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

rasoli, rasolesc v. t. a face un lucru de mântuială, a lucra superficial

Intrare: rasolire
rasolire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rasolire
  • rasolirea
plural
  • rasoliri
  • rasolirile
genitiv-dativ singular
  • rasoliri
  • rasolirii
plural
  • rasoliri
  • rasolirilor
vocativ singular
plural
Intrare: rasoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rasoli
  • rasolire
  • rasolit
  • rasolitu‑
  • rasolind
  • rasolindu‑
singular plural
  • rasolește
  • rasoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rasolesc
(să)
  • rasolesc
  • rasoleam
  • rasolii
  • rasolisem
a II-a (tu)
  • rasolești
(să)
  • rasolești
  • rasoleai
  • rasoliși
  • rasoliseși
a III-a (el, ea)
  • rasolește
(să)
  • rasolească
  • rasolea
  • rasoli
  • rasolise
plural I (noi)
  • rasolim
(să)
  • rasolim
  • rasoleam
  • rasolirăm
  • rasoliserăm
  • rasolisem
a II-a (voi)
  • rasoliți
(să)
  • rasoliți
  • rasoleați
  • rasolirăți
  • rasoliserăți
  • rasoliseți
a III-a (ei, ele)
  • rasolesc
(să)
  • rasolească
  • rasoleau
  • rasoli
  • rasoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)