8 definiții pentru rapanghel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RAPANGHÉL, rapanghele, s. n. (Pop.; în expr.) A lua (pe cineva) la rapanghel (sau rapanghele) = a certa, a lua (pe cineva) la bătaie. – Din ngr. paranghelía „instrucție”.

RAPANGHÉL, rapanghele, s. n. (Pop.; în expr.) A lua (pe cineva) la rapanghel (sau rapanghele) = a certa, a lua (pe cineva) la bătaie. – Din ngr. paranghelía „instrucție”.

rapanghel sn [At: I. GOLESCU, C. / A și: rapanghel / Pl: ~e, (rar) ~i, (îvr) ~uri / E: ngr ῥαπαγγελία „poruncă, ordin”] 1 (Pop; îe) A lua (pe cineva) la ~ (sau la ~e) sau (rar) a da (pe cineva) la ~ A certa (1) (pe cineva). 2 (Pop; îae) A lua (pe cineva) la bătaie. 3 (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape.

RAPÁNGHEL s. n. (Popular, numai în expr.) A lua (pe cineva) la rapanghel = a certa (pe cineva); a muștrului, a lua la bătaie. M-a făcut de două parale... M-a luat la rapanghel. PAS, L. I 165. Mi-am luat... pe lelița Măranda la rapanghel... pînă i-am pus mințile la loc. VLAHUȚĂ, la TDRG.

rapanghele pl. în locuțiunea populară a lua (da) la rapanghele, a trage o bătaie țapănă: îl luară din nou la rapanghele ISP. [Cf. răpăì].

rapanghéle f. pl. (ngr. parangelía, sfat, recomandare, poruncă. V. evanghelie). Sud. Fam. A lua la rapanghele, a lua la treĭ parale, a lua la ocărĭ, a lua din scurt. V. tapangele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rapanghél (în expr.) (pop.) s. n., pl. rapanghéle

rapanghél s. n., pl. rapanghéle


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a lua la rapanghel / la refec / la rost / la trei păzește expr. (pop.) a reproșa, a certa.

Intrare: rapanghel
rapanghel substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rapanghel
  • rapanghelul
  • rapanghelu‑
plural
  • rapanghele
  • rapanghelele
genitiv-dativ singular
  • rapanghel
  • rapanghelului
plural
  • rapanghele
  • rapanghelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)