RANTIE, rantii, s. f. Haină lungă și largă care se poartă peste îmbrăcăminte, ca o manta. Popa Cravețchi, cu patrafirul peste rantia kakie, cînta pe nas. CAMILAR, N. I 68. Ruset închise cu grijă ușa, punînd zăvorul, își lepădă rantia. SADOVEANU, Z. C. 271. Răcnea vizitiul pîntecos și înfoiat în rantia de catifea albastră. C. PETRESCU, A. R. 60.