10 definiții pentru ranfort

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RANFORT, ranforturi, s. n. Piesă sau ansamblu de piese care servesc pentru a întări o construcție sau anumite părți ale unei construcții, asigurând rigiditatea acestora. – Din fr. renfort.

RANFORT, ranforturi, s. n. Piesă sau ansamblu de piese care servesc pentru a întări o construcție sau anumite părți ale unei construcții, asigurând rigiditatea acestora. – Din fr. renfort.

ranfort sn [At: LTR2 / Pl: ~uri / E: fr renfort] Element de construcție constituit dintr-una sau mai multe bare de oțel, destinat să asigure rigiditatea transversală a unui pod metalic.

RANFORT, ranforturi, s. n. (Franțuzism) Piesă sau ansamblu de piese care servesc pentru a întări o construcție sau anumite părți ale unei construcții.

RANFORT s.n. Întăritură (formată din una sau mai multe piese) care susține o (parte de) construcție. [Pl. -uri, (s.m.) -rți. / < fr. renfort].

RANFORT s. n. element de construcție format din una sau mai multe bare, destinat a asigura rigiditatea transversală a unui pod metalic etc. (< fr. renfort)

RANFORT ~uri n. Element de rezistență, format din una sau mai multe bare de metal, care servește la întărirea unei construcții. /<fr. renfort

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RANFÓRT 1. Element de construcție alcătuit din una sau din mai multe bare de oțel profilat, destinat să asigure rigiditatea transversală a unui pod metalic. 2. Fiecare dintre nervurile unei pile înalte de beton armat, care asigură rigiditatea acesteia.

Intrare: ranfort
ranfort1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ranfort
  • ranfortul
  • ranfortu‑
plural
  • ranforturi
  • ranforturile
genitiv-dativ singular
  • ranfort
  • ranfortului
plural
  • ranforturi
  • ranforturilor
vocativ singular
plural
ranfort2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ranfort
  • ranfortul
  • ranfortu‑
plural
  • ranforți
  • ranforții
genitiv-dativ singular
  • ranfort
  • ranfortului
plural
  • ranforți
  • ranforților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ranfort, ranforturisubstantiv neutru

  • 1. Piesă sau ansamblu de piese care servesc pentru a întări o construcție sau anumite părți ale unei construcții, asigurând rigiditatea acestora. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.