RAHITIC, -Ă, rahitici, -e, adj. Care suferă de rahitism, bolnav de rahitism. Un biet copil rahitic privește către desfășurarea trăsurilor. IORGA, la CADE. ♦ (Despre unele părți ale corpului) Anormal dezvoltat, prea subțire. Slujbașul cel osos și deșirat... cu mîini noduroase și rahitice. I. BOTEZ, ȘC. 75. ◊ (Substantivat) Sanatoriu pentru rahitici.