2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RAFINATÓR, (1) rafinatori, s. m., (2) rafinatoare, s. n. 1. S. m. Rafinor (1). 2. S. n. Rafinor (2). – Rafina + suf. -tor.

RAFINATÓR, (1) rafinatori, s. m., (2) rafinatoare, s. n. 1. S. m. Rafinor (1). 2. S. n. Rafinor (2). – Rafina + suf. -tor.

rafinator sm [At: CR (1836), 41/12 / Pl: ~i / E: rafina + -tor] Rafinor (1).

RAFINATÓR, rafinatori, s. m. Rafinor.

RAFINATÓR s.n. 1. Vas metalic folosit la rafinarea produselor petroliere. 2. Rafinor. [Cf. it. raffinatore].

RAFINATÓR I. s. m. rafinor (I). II. s. n. rafinor. (II, 2). (< rafina + -tor)

RAFINATÓR1 ~oáre n. 1) v. RAFINOR1. 2) Vas metalic folosit la rafinarea produselor petroliere. /a rafina + suf. ~tor

RAFINATÓR2 ~i m. v. RAFINOR II. /a rafina + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rafinatór1 (persoană) s. m., pl. rafinatóri

rafinatór2 (mașină) s. n., pl. rafinatoáre

rafinatór (persoană) s. m., pl. rafinatóri

rafinatór (mașină) s. n., pl. rafinatoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RAFINATOR s. rafinor. (E ~ de profesie.)

Intrare: rafinator (mașină; -oare)
rafinator (mașină; -oare) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rafinator
  • rafinatorul
  • rafinatoru‑
plural
  • rafinatoare
  • rafinatoarele
genitiv-dativ singular
  • rafinator
  • rafinatorului
plural
  • rafinatoare
  • rafinatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: rafinator (persoană; -i)
rafinator (persoană; -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rafinator
  • rafinatorul
  • rafinatoru‑
plural
  • rafinatori
  • rafinatorii
genitiv-dativ singular
  • rafinator
  • rafinatorului
plural
  • rafinatori
  • rafinatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)