5 definiții pentru radioascultare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RADIOASCULTÁRE s. f. 1. Ascultare a emisiunilor de radio2. 2. Post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor de radio2. 3. Timp rezervat ascultării în emisiunile radioamatorilor. [Pr.: -di-o-] – Radio2 + ascultare.

RADIOASCULTÁRE s. f. 1. Ascultare a emisiunilor de radio2. 2. Post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor de radio2. 3. Timp rezervat ascultării în emisiunile radioamatorilor. [Pr.: -di-o-] – Radio2 + ascultare.

radioascultare sf [At: DN3 1 P: ~di-o~ / Pl: ~tări / E: radio2 + ascultare] 1 Ascultare a emisiunilor de radio2 (1). 2 Serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor de radio2 (1). 3 Timp rezervat ascultării în emisiunile radioamatorilor.

RADIOASCULTÁRE s.f. 1. Ascultare a emisiunilor radio. ♦ Post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor radiofonice. 2. Timp rezervat ascultării în emisiunile de radioamatori. [Cf. it. radioascolto].

RADIOASCULTÁRE s. f. 1. ascultare a emisiunilor radio. 2. post, serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor radiofonice. 3. timp rezervat ascultării în emisiunile de radioamatori. (< radio2 + ascultare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

radioascultáre s. f. (sil. -di-o-as-), g.-d. art. radioascultării

Intrare: radioascultare
radioascultare substantiv feminin
  • silabație: -di-o-as- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radioascultare
  • radioascultarea
plural
  • radioascultări
  • radioascultările
genitiv-dativ singular
  • radioascultări
  • radioascultării
plural
  • radioascultări
  • radioascultărilor
vocativ singular
plural