RADIO, radiouri, s. n. 1. Sistem de transmitere a sunetelor prin unde electromagnetice; instalație cuprinzînd aparatele de emisiune și pe cele de recepție. ◊ Post de radio = post de emisiune radiofonică. Pe malul stîng [al Oltului] se înalță stîlpii de fier ai postului de radio. BOGZA, C. O. 200. ♦ Aparat de recepție radiofonică. Gospodarii vor găsi la căminul cultural cărți, gazete, radio și cinematograf. SADOVEANU, E. 27. Radioul cînd s-a stricat? Cînd l-ai ascultat dumneata ultima oară? SEBASTIAN, T. 22. 2. Sistemul și activitatea de difuzare a programelor culturale de muzică, de știri etc. prin radio (1). Radioul e un mijloc de răspîndire a culturii. 3. Instituție care dirijează și coordonează problemele referitoare la radio (1, 2). Uite, inginerii ăștia sînt și ei de la radio... Dar eu tot trebuia să le cer legitimația. BARANGA, I. 170. – Accentuat și: (la sg. art. și la pl.) radioul, radiouri.