radier² sn vz radieră

radier¹ sn [At: LTR² / P: ~di-er / Pl: ~e / E: fr radier] 1 Element de construcție alcătuit dintr-un planșeu de beton armat care se întinde de obicei pe sub întreaga construcție pe care o susține. 2 Căptușeală de beton, de bolovani sau de pavele executată pe fundul unei ape, între picioarele unui pod etc. pentru a împiedica coroziunea și adâncirea albiei. 3 Canal prin care iese apa dintr-un baraj construit pentru a reglementa debitul de apă necesar plutăritului.

RADIER², radiere, s. n. 1. Tip de fundație alcătuit dintr-un planșeu de beton armat care se întinde în toate direcțiile, sub întreaga construcție pe care o susține. 2. Pavaj executat pe fundul albiei unei ape între picioarele unui pod, pentru a împiedica spălarea pămîntului de către ape. 3. Boltă de beton sau de piatră, așezată la baza unui tunel, între zidurile care susțin bolta tunelului. ♦ Placă de beton așezată înclinat la baza galeriei unui tunel, pentru a împiedica infiltrarea apei în galerie și pentru a ușura scurgerea apelor din tunel. – Pronunțat: -di-er.

RADIER¹ s. n. v. radieră.

RADIER s.n. 1. Element de construcție format de obicei dintr-un planșeu de beton armat, care se întinde în toate direcțiile sub întreaga construcție pe care o susține. 2. v. radieră (2) s.f. / < fr. radier].

radier s. n. 1. Planșeu de beton armat, care se întinde în toate direcțiile sub întreaga construcție pe care o susține. 2. Căptușeală de beton, bolovani sau pavele, executată pe fundul albiei unei ape, între picioarele unui pod etc. împotriva eroziunii. 3. Boltă de beton sau de piatră la baza unui tunel. ◊ Canal care reglementează debitul de apă necesar plutăritului la ieșirea dintr-un baraj. (< fr. radier)

RADIER ~e n. arhit. 1) Planșeu din beton armat care servește ca fundație pentru o construcție. 2) Căptușeală de beton sau de piatră executată pe fundul albiei unei ape pentru a evita eroziunea. [Sil. -di-er] /<fr. radier

radiér și radír n., pl. e (germ. radiergummi, gumă de ras, de șters). Mold. Barb. Gumă (de șters ce s’a scris).

radieră sf [At: SĂGHINESCU, V. 65 / P: ~di-e~ / V: ~er, radir sn / Pl: ~re / E: ger Radier (gummi)] Gumă de șters.

radir sn vz radieră

RADIERĂ, radiere, s. f. Gumă cu care se poate șterge urma lăsată de un creion pe o hîrtie. – Pronunțat: -di-e-. – Variantă: radier (GALAN, Z. R. 293) s. n.

RADIERĂ² s.f. Gravură în apă tare. [Cf. germ. Radierung].

RADIERĂ¹ s.f. Gumă de șters. [Pron. -di-e-, pl. -re, var. radier (2) s.n. / < fr. radière, cf. germ. Radier(gummi)].

RADIERĂ¹ s. f. gumă de șters. (< germ. Radier /gummi/)

RADIERĂ² s. f. gravură în apă tare. (după germ. Radierung)

RADIERĂ ~e f. Obiect mic, constând dintr-o placă mică de cauciuc, de diferite forme și culori, folosit la ștergerea celor scrise pe hârtie; gumă. [Sil. -di-e-] /<germ. Radier

radir, V. radier.

radier (fundație de beton; canal) (desp. -di-er) s. n., pl. radiere

radier (fundație de beton) (-di-er) s. n., pl. radiere

radier s. n. (sil. -di-er), pl. radiere

radieră (gumă de șters) (desp. -di-e-) s. f., g.-d. art. radierei; pl. radiere

radieră (gumă de șters) (-di-e-) s. f., g.-d. art. radierei; pl. radiere

radieră s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. radierei; pl. radiere

RADIERĂ s. v. gumă.

RADIERĂ s. gumă, (fam.) rașpă. (Șterge un cuvînt scris, cu ~.)